planuisem in weekendul trecut sa ma uit la filme de groaza. am mai multe stocate in comp pt ca am tot descarcat si nu m-am uitat la ele, pt ca m-am uitat lately numai la filme blande si triste
in weekend insa nu m-am uitat la nimic. n-am avut chef nici sa ma sperii nici sa ma intristez si bineinteles nici sa rad si sa ma minunez de soare
dani a fost plecat si eu am fost stearsa din lista, cand ar fi trebuit sa stau lipita de comp si sa lucrez. si seara sa vad filme…
dar m-am dus totusi la tuns si m-am uitat in oglinda sambata mai mult decat de obicei :P ciobul care a mai colorat realitatea
ma gandesc ca poate nu mai suport sa vad filme deocamdata, desi ma indoiesc ca o sa dureze mai mult de cateva zile : P
am fost totusi la cinema duminica pt ca m-a dus alina ( : P) si am vazut cold waves a lui alexandru solomon, un documentar despre europa libera, dupa care am ajuns acasa si mi-am descarcat nascuti la comanda. decreteii (florin iepan) despre efectele decretul din 770 dat de ceausescu care vroia multi romani si puri (cum sa nu razi cu lacrimi!). vineri am fost la expozitia de fotografie a lui andrei pandele de la tnb, galeriile 3 si 4, cu tema tot romania sub comunism, iar aseara am vazut putin din the lives of the others / Das Leben der Anderen, debutul regizoral al lui Florian Henckel von Donnersmarck. in film este vorba despre monitorizarea scenei culturale din Germania de Est de catre STASI si politia secreta
daca mai pun la socoteală si discutiile cu subiectul RM din ultima vreme, numerele din romania literara de la inceputul lui 1990 rasfoite ieri la bcu, nu pot decat sa trag concluzia ca sunt deja intoxicata cu comunismul despre care nici nu-mi aduc aminte foarte multe lucruri (desi totusi destule, am mai scris despre ele cred), în 1989 aveam 10 ani : P. si uite asa ajung sa ma induiosez iarasi gandindu-ma la mine care aveam 10 ani
nascuti la comanda recomand oricui nu l-a vazut inca macar si pentru paralela aia intre pionierii patriei pe stadioane si copiii defecti care stateau ca gandacii cate 15 intr-un pat
si ca sa inchei oarecum in aceeasi linie, in weekend am citit cartea lui gamart – eu spun dragoste, care e foarte frumoasa (invat iata sa uit sa spun si ce nu-mi place) si cateva zeci de pagini din
cum repara soldatul gramofonul – sasa stanisic,
care incepe cu moartea bunicului lui aleksandar
ieri, pe 28 ianuarie, bunica-mea a implinit 80 de ani
loveyouseeyou
foto e de la bunica. e papusa mea de cand eram mica
iar aici am raspuns la niste intrebari
in weekend insa nu m-am uitat la nimic. n-am avut chef nici sa ma sperii nici sa ma intristez si bineinteles nici sa rad si sa ma minunez de soare
dani a fost plecat si eu am fost stearsa din lista, cand ar fi trebuit sa stau lipita de comp si sa lucrez. si seara sa vad filme…
dar m-am dus totusi la tuns si m-am uitat in oglinda sambata mai mult decat de obicei :P ciobul care a mai colorat realitatea
ma gandesc ca poate nu mai suport sa vad filme deocamdata, desi ma indoiesc ca o sa dureze mai mult de cateva zile : P
am fost totusi la cinema duminica pt ca m-a dus alina ( : P) si am vazut cold waves a lui alexandru solomon, un documentar despre europa libera, dupa care am ajuns acasa si mi-am descarcat nascuti la comanda. decreteii (florin iepan) despre efectele decretul din 770 dat de ceausescu care vroia multi romani si puri (cum sa nu razi cu lacrimi!). vineri am fost la expozitia de fotografie a lui andrei pandele de la tnb, galeriile 3 si 4, cu tema tot romania sub comunism, iar aseara am vazut putin din the lives of the others / Das Leben der Anderen, debutul regizoral al lui Florian Henckel von Donnersmarck. in film este vorba despre monitorizarea scenei culturale din Germania de Est de catre STASI si politia secreta
daca mai pun la socoteală si discutiile cu subiectul RM din ultima vreme, numerele din romania literara de la inceputul lui 1990 rasfoite ieri la bcu, nu pot decat sa trag concluzia ca sunt deja intoxicata cu comunismul despre care nici nu-mi aduc aminte foarte multe lucruri (desi totusi destule, am mai scris despre ele cred), în 1989 aveam 10 ani : P. si uite asa ajung sa ma induiosez iarasi gandindu-ma la mine care aveam 10 ani
nascuti la comanda recomand oricui nu l-a vazut inca macar si pentru paralela aia intre pionierii patriei pe stadioane si copiii defecti care stateau ca gandacii cate 15 intr-un pat
si ca sa inchei oarecum in aceeasi linie, in weekend am citit cartea lui gamart – eu spun dragoste, care e foarte frumoasa (invat iata sa uit sa spun si ce nu-mi place) si cateva zeci de pagini din
cum repara soldatul gramofonul – sasa stanisic,
care incepe cu moartea bunicului lui aleksandar
ieri, pe 28 ianuarie, bunica-mea a implinit 80 de ani
loveyouseeyou
foto e de la bunica. e papusa mea de cand eram mica
iar aici am raspuns la niste intrebari
No comments:
Post a Comment