amintiri din casa mortilor

nu fac nimic, adica vad filme, citesc si ma conversez de cate ori am ocazia cu Prietenii :P asa ca o sa ma agat de ce pot

asadar am citit ( o iau de undeva nu neaparat de unde am ramas, fiindca evident ca nu mai stiu unde am ramas) amintiri din casa mortilor. cele mai multe pagini in tramvaiul condamnatilor, cu osanditi cu creiere spalate pretutindeni in jurul meu
si a fost foarte trist, fiindca osanditii lui dostoievski visau foarte frumos la libertate, pe cand osanditii din zilele noastre nici macar nu-si dau seama cat de putin liberi sunt :P oricum, cartea am savurat-o :)

in seara in care am parasit siberia, diana (g) mi-a trimis sms: "ninge in lume" :P

in mod absolut intamplator (mi-a pasat-o oana) dupa dostoiveski am citit o carte despre marilyn monroe - marilyn pe divan (semnata michel schneider, psihanalist, aparuta evident la editura 3)
cartea e scrisa intr-un stil destul de pretios, cu pusee de patetism, dulceaga si cam trasa de par (defectul comun al sedintelor terapeutice, daca imi permit si imi permit :P)
m-am amuzat totusi reasambland piesele inductoare de isterie si imagine si invers imagine si isterie de pe platourile de filmare din anii 60, si m-am amuzat cu hiperinterpretarile, hipercrizele, hiperdezechilibrele :) desi cartea ar trebui sa fie in esenta trista si desi de cateva ori chiar m-am intristat.
nu cred ca imi pare rau ca am citit-o :D

mai demult am citit breakfast at tiffany's a lui capote, cu o holly golighty ajustata, marturiseste autorul insusi, dupa marilyn, buna prietena a lui capote in real life (e complicat sa vbesti de real life in contextul asta, dar...)
iar lately am citit other voices, other rooms a lui capote si harper lee sa ucizi o pasare cantatoare, ambele cu copii :P
in cartea lui capote, dupa marturisirea autorului, idabel este inspirata de prietena lui din copilarie, harper, iar in cartea lui lee, apare personajul dill, inspirat de capote as a child
asa ca m-am gandit, (invartindu-ma prin anii 60 si astea nefiind singurele experiente din zona bineinteles) ca, daca as vrea, as putea lasa memoria sa asimileze in centrul ei multe multe elemente alogene si atunci ar fi foarte usor sa fac sa dispara real life. oricum, deocamdata nu vreau asta :)

am citit bukowski, povestiri despre nebunia obisnuita, despre care nu mai pot sa vorbesc (too much bukowski in the past probabil), dar distractiv a fost ca dupa, absolut fara premeditare, mi-au cazut in mana povestirile din calendar ale lui brecht :P
sooo... de la morala renuntarii la morala la caps Morala :D

am mai citit muriel spark - dra brodie in floarea varstei, o tanara profesoara in floarea varstei care 'crestea' complet niste copile
dra brodie, asta trebuie sa pun, era fasci-nata de fasci-sti, pt ca erau Barbati si visa la clonarea umana (de altfel armatele fasciste in pasul lor candentat puteau fi, din anumite unghiuri, asimilate unor armate de clone)
in fine, de fapt in carte nu e vba de clone explicit numai ca dra viseaza sa farmece pe vecie un anumit domn Artist (fasci-stii erau si ei mari amatori de arta!) prin intermediul drelor pe care le creste
pt ca ea o sa treaca la un mom dat de floarea varstei si drele or sa ajunga la floarea varstei si atunci se preda stafeta. de altfel, Artistul surprinde totul pe panza, fiindca toate cele cinci copile iau pe panza infatisarea maestrei lor

siiiiiiii am citit gombrowicz, pornografie si trans-atlantic, mai demult am citit cosmos si imi place fff mult gombrowicz si recomand la toata lumea
si cu ocazia asta recomand si henry reed, pe care l-am citit cu diana (g) care a tradus ceva din el si pt cei care vor ironie si auto-ironie la maxim recomand din trans-atlantic portretul homosexualului gustavo si poemul lui reed psychological warfare, care e pe net, tot cu homosexuali :P

acum citesc christina domestica si vanatorii de suflete a lui cimpoesu, dar mai astept pana sa zic ceva si urmeaza jurnalul lui kafka pe care mi l-a adus dani saptamana trecuta si pe care l-am rasfoit deja putin si care o sa ma obsedeze fiindca kafka era la randul lui obsedat de corp :)

la capitolul poezie: age sex location a cosminei morosan, sora exacta a lui iulian tanase, obiectele oranj a lui tudor cretu, si tatuaje (recitire) a lui mihai vakulovski
anne carson compulsiv (lectura dubla cu diana (g)), adrienne rich mai putin, richard brautigan (!) si audre lorde
la poezie n-o sa comentez nici acum nici altadata aici :) poate o sa spun numai de ce nu comentez

la capitolul filme:

shock to the system - ron oliver, 2006 - the gay issue
intrebarea principala m-a nedumerit: daca nu regreta, indiferent cat de fericit e la un moment dat, un tip gay, ca e gay, fiindca ma rog, fiindca e ... mai complicat in viata?
m-am simtit de parca m-ar intreba cineva daca nu regret ca nu sunt f bogata sa travel peste tot si sa fac ce vreau eu? :D

munich - steven spielberg, 2005 - the paletina issue

filmul a aratat clar ca ne distrugem unii pe altii punct si nu a inclinat balanta in nicio parte, asa ca e genul de film bun de folosit ca material didactic :)

europa - lars von trier, 1991- the post-war germany issue
nu comentez, o sa comentez altadata
daaaaaaaaaaaaar, ca orice (sau aproape orice) film al lui trier merita vazut :)

ask the dust - robert towne, 2006, adaptarea dupa cartea lui john fante pe care n-am citit-o, de data asta un siropel, the mexican issue
no comment

am vazut doua filme ciudatele - the bothersome man -jens lien, 2006 (un tip care nu se adapteaza intr-o lume fara sentimente in care toti ceilalti (sau aproape toti) par sa se adapteze perfect si mai mult par sa fie Fericiti, desi evident n-are cum sa existe acolo Fericire)
filmul merita vazut, situatiile tragic-comice sunt puse in scena minunat - pur si simplu nu te hotarasti daca sa razi, sa plangi sau...pur si simplu sa zambesti :D

I heart Huckabees - david o. russel, 2004 - film care n-a reusit decat sa ma faca sa ma blochez pe coincidente, sau mai degraba sa ma blochez impotriva coincidentelor, desi poate e bine ca m-am blocat asa, mai reduc nivelul de paranoia din cap :P

ideea filmului nu e de fapt rea si cateva scene sunt pur si simplu delicioase (cum ar fi cea cu balonul), dar nu m-as hotari daca sa-l recomand trecand peste nemultumiri sau pur si simplu sa nu-l recomand

paris je t'aime - olivier assayas si frederic auburtin, 2006, filmul postmodern prin excelenta, fragmentat, o multime de povesti de dragoste, dar nu din alea numai intre un barbat si o femeie si nu numai dragoste din aia cand e vorba intr-adevar de un barbat si o femeie

il recomand :)

city of the lost children, al doilea proiect comun marc caro- jean-pierre jeunet , dupa delicatessen, mie mi-au placut mult amandoua si le recomand

sunt genul de filme in care accentul e pus pe imagine si pe efect ci-ne-ma-to-gra-fic :)

in plus m-am mai enervat din cauza Romaniei care nu mai scapa de complexul M i o r i t a si mi-am promis ca atunci cand o sa ma fac eu mare o sa dau in cap :P

m-am intrebat daca sunt intr-adevar criminalii in serie atat de inteligenti, fiindca in ciuda strategiilor complicate si a modului in care reusesc sa pacaleasca Societatea puterea lor vine pana la urma din frica pe care o inspira si frica o inspira nu prin puterea inteligentei ci cu ajutorul Cutitului

o sa revin asupra subiectului....

mama mi-a cumparat o jucarie, doi magneti, si am devenit dependenta :)

saptamana asta e targul de carte - unde or sa fie multe carti cativa Prieteni si cativa Dusmani
"deosebitele" diana si cristina or sa intre pe poarta vineri la ora 15 :)

postarea asta e ingrozitor de luuuuunga stiu, dar trebuia sa fie asa pt ca am vrut o postare demonstrativa, in care sa se vada cu cata grija stau eu in capul meu :) si vine si ca o razbunare pt ca postarea de data trecuta e cumplit de dezechilibrata, fiindca am vrut neaparat sa fiu relaxata - inceputul e absolut penibil :)

foto e bineinteles de la corabia :)