display of sakura

foarte scurt autoportret

2011-12-20T04:51:00.000-08:00

Pun aici un text care a fost citit de curand pe fragmente, pierzandu-se astfel aproape orice urma de autoironie, motorul insusi al textului, si la fel concluzia lui de altfel irefutabila: viata e usor rezumativa ...

M-am născut la Corabia, în sud, într-o zi de 29 august, acum treizeci şi puţin de ani, nimeni din familie nu-şi mai aminteşte la ce oră şi nici măcar dacă era zi sau noapte. Am copilărit la ţară, până la vârsta şcolară, la bunici. Am avut, ca mai toţi cei din generaţia mea, nişte părinţi de weekend. Tineri, frumoşi, visători, ingineri. În copilărie, cu riscul de a suna aiurea, m-au marcat la modul iremediabil două lucruri: singurătatea şi moartea. Eram singurul copil de pe stradă care locuia cu bunicii, aşa că mă bucuram de mult timp liber, pe care ceilalţi copii, nevoiţi să ajute pe lângă casă, nu-l aveau. Îmi amintesc cum fâţâiam toată ziua poarta să verific dacă n-a mai ieşit nimeni la joacă şi cât de bine cunoaştem scârţâitul fiecărei porţi din vecini. Când aveam şase ani un coleg de joacă de pe stradă a murit înecat, iar asta m-a făcut să realizez că se poate muri şi de copil şi atunci planurile mele (îmi doream să devin jurnalist sau avocat) s-ar fi spulberat dureros înainte de vreme. În clasele primare am fost grăsuţă, dar printre cei mai buni la învăţătură şi cu unii dintre cei mai frumoşi părinţi din clasă, aşa că mi-a fost bine. La bloc am suferit şi mai mult de singurătate. Dacă la bunici fâţâiam poarta, aici mă instalasem practic pe balcon. Am fost un copil dornic de companie, deşi gustam şi o ficţiune bună, atunci când capul meu era dispus să lucreze la ea. Când aveam zece ani a venit revoluţia. M-a surprins în plin război, în spatele blocului. Construisem cazemate din zăpadă şi ne atacam unii pe alţii cu bulgări. Trei bulgări încasaţi şi erai mort. Îmi amintesc foarte bine figura lui Dinescu la televizor, probabil mi s-a părut cea mai expresivă, şi cadavrele ceauşeştilor, care m-au bântuit încă multă vreme. Încă de pe atunci eram împotriva pedepsei capitale, dar numai fiindcă moartea mi se părea prea blândă şi preferam violenţa şi tortura. Dintr-a cincea am urmat o clasă cu profil sportiv, mai exact handbal. La început păream să am şanse mari să fiu printre cei mai buni, trăgeam foarte bine la poartă, dar s-a dovedit repede că nu eram chiar cu tot sufletul în treaba asta. Când eram în clasa a şaptea echipa a câştigat titlul de campion naţional la junioare III. Am avut ocazia de curând să revăd filmările de la întoarcerea oraş, imediat după victorie. Eram excesiv de timidă (cred că mai mult decât oricare dintre colegele mele), foarte emoţionată şi foarte fericită. Eram, de asemenea, foarte frumoasă. În clasa a opta am părăsit clasa cu profil sportiv, pe motiv că venise vremea să acord mai mult timp învăţăturii. Adevărul e însă că mă săturasem de antrenamente. La liceu am urmat un profil de matefizică, alegere pe care am făcut-o împreună cu o foarte bună prietenă, care acum locuieşte în Danemarca. Prin clasa a noua am citit Un om sfârşit, exact la timp ca să realizez cât de tare mă puteam rata cu aspiraţiile mele enciclopedice. Toată generaţia mea citea Cioran şi Nietzsche (exceptând un mic segment care citea Asimov şi Hassel), drept pentru care eu i-am citit abia ceva mai târziu pe Cioran şi Nietzsche, iar pe Asimov si Hassel niciodata. M-am apucat de scris poezii la o vârstă foarte fragedă, dar nu pot spune că sistematic sau că eram condusă de o mare pasiune. Cred că mă fascina mai mult actul fizic de a scrie. Citeam în schimb enorm şi aproape cu furie. Tot liceul am fost obsedată că sunt grasă. Anul trecut mi-am vizitat o prietenă care avea o fotografie cu mine, privind un panou publicitar, rara avis pe atunci la noi, undeva pe o autostradă din Elveţia. Purtam o pereche de blugi drepţi, foarte largi, şi o bluză de trening excesiv de lălâie, menite să-mi mascheze cele 56-57 de kg pe care le aveam atunci, la o înălţime de 1.72. În liceu am fost o persoană sociabilă, chiar populară (ceea ce reprezintă o uşoară contradicţie în termeni, ştiu). Am cultivat toleranţa şi prietenia. Facultatea a reprezentat una dintre cele mai moarte perioade din viaţa mea (social vorbind, altfel nopţile albe de lectură au fost minunate), aşa că nu-mi place în mod deosebit să vorbesc despre asta (sper să mă ierte prietenele mele). În 2011, pe 6 februarie, după o îndelungată suferinţă, s-a stins din viaţă bunica mea, pe care am iubit-o foarte mult. Pe 23 februrie s-a născut fetiţa mea, Natalia, pe care o iubesc foarte mult. Pe 19 ocombrie a murit bunicul meu, pe care l-am iubit foarte mult. Casa în care am copilărit, şi pe care am iubit-o foarte mult, a rămas acum pustie. Eu locuiesc în Bucureşti, cu noua mea familie. Îmi doresc un câine (un Mops sau un Basset Hound, ştiu cum sună, dar asta îmi doresc), dar am hotărât să aştept până când fetiţa mea va împlini 2 ani. Am un frate, care s-a mutat de curând în acelaşi cartier cu mine, şi câţiva prieteni foarte dragi, dintre care unii au părăsit de curând România, pentru lumi/rezervaţii mai bune.

Comunismul, the new black

2011-12-01T08:26:00.000-08:00

Bogdan Lipcanu

fuck tense

editura Casa de pariuri literare, 2010

83 p.

Între reacţia negativă iniţială la un film precum 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile (2007) al lui Cristian Mungiu, acuzat că mânjeşte ecranul cu un peisaj dezolant de care n-avea nimeni chef să-şi amintească - calmată de succesul repurtat de film la festivalurile din străinătate -, nevoia fiecăruia de a recupera un segment al vieţii personale (exploatată la scară largă de campanii precum cea coordonată de Jurnalul Naţional, care a reeditat şi repus în circuit cărţi şi CD-uri exponenţiale pentru anii ’80) şi acceptarea senină a ultimului val de recuperări simulând o miză pur estetică (ex. filmul lui Andrei Ujică, Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu), tema „comunismului” este departe de a-şi fi epuizat nuanţele în zona de acţiune socioculturală. Agresivitatea inoportună şi pernicioasă de care dau dovadă unii nostalgici (în timp ce alţii reuşesc să întoarcă boala, în spirit nietzschean, în avantajul societăţii şi al lor), o anume complacere a elitelor într-un discurs anticomunist neschimbat de 20 de ani şi hiperinflaţia tematică fac însă ca răbdarea receptorului când vine vorba de acest subiect să se fi epuizat înainte de vreme. Iată contextul mai mult sau mai puţin fericit în care apare fuck tense, volumul de debut al lui Bogdan Lipcanu.

Departe însă de a îngroşa teancul acelor opere parazite, care nu fac decât să se hrănească dintr-o temă-gazdă în trend, fără a reuşi (dacă îşi propun măcar) să o îmbogăţească în vreun fel sau să-şi precizeze o poziţie în raport cu ea, fuck tense se impune din start ca o carte ce se doreşte a fi mai mult decât un simplu produs artistic, se doreşte adică a fi funcţională (o tendinţă nouă şi binevenită pe la noi). Propunând copilăria şi pubertatea ca vârste de referinţă, Bogdan Lipcanu îşi plasează din start volumul undeva în zona filmului regizat de Cătălin Mitulescu, Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii (2006), în care personajul copil, Lalalilu, aspiră să-l înjunghie pe Ceauşescu, romanul Băiuţeii (2006) al fraţilor Filip şi Matei Florian, în care primează dimpotrivă joaca liberă de orice politică (soţii Ceauşescu apar într-un joc, dar atât de pasager încât nu se poate vorbi nicicum de politizare), romanul lui Iulian Ciocan, Înainte să moară Brejnev (2007), în care, deşi copilăria sub comunism apare desfigurată de tragism, apar totodată şi semnele dezintegrării sistemului, volumul lui Mihai Duţescu, şi toată bucuria acelor ani trişti (2010), în care rememorarea se face la modul blând şi generos, apolitic, dar cu grija recuperării unei anumite atmosfere etc. Având în comun cu Lalalilu vocaţia de dizident („Voiam să facem ceva, ceva ascuns. / M-am trezit scriind imnuri hitleriste, / un fel de marşuri pentru organizaţia noastră. / Stiloul îmi luneca binişor – / primele poezii scrise, / mi se părea că eram chiar măiastru – / şi eram împotriva lui C."), personajul lui Lipcanu se diferenţiază prin confuzie, în cazul lui ţinta revoltei fiind nu un personaj sau altul al istoriei, ci pur şi simplu puterea, în toată abstracţiunea ei (prin urmare, o variabilă). Aşa se explică de ce, odată ce pare să fi devenit personajul mai slab, Ceauşescu devine imediat şi personajul care trebuie apărat: “Îmi spălaseră creieru’. / Dimineaţă am auzit / Jos Ceauşescu. / Coloane de muncitori se porniseră / prin tot oraşul. / Am lăsat un bilet către ai mei : / « Mă duc să arunc cu mere în trădători » ". Ce este interesant aici, ca un efect al politizării discursului (în sensul că sunt selectate din real exclusiv acele secvenţe care prezintă interes politic) este modul în care reuşeşte Bogdan Lipcanu să menţină în acelaşi timp în prim plan - de parcă ar jongla cu două ecrane - atât evenimentul istoric şi (mono)coloritul politic, cât şi candidul său personaj, care acordă istoriei numai un rol secundar: „Am mers spre antrenamentul lui Barta. / Un joc - şcoală, noi şi ei. / Lîngă stadion, am văzut mărşăluind / 4 soldaţi cu baionetele scoase. / Barta ne-a trimis acasă, / n-am înţeles de ce./ Vroiam fotbal, nu revoluţie”. A nu se înţelege însă că această inapetenţă a copilului pentru politică împiedică sistemul să-şi facă treaba - să „spele creierele” – profitând de slăbiciunea numărul unu a vârstei, disponibilitatea totală pentru joc: copilul visează să meargă în tabără cu Conducătorul iubit (substituit aici lui Iisus: „că el era cu copiii”), îşi imaginează jocuri mecanice cu pionieri, sonde, stema patriei, tractoare etc. Şi mai interesant este cât de bine seamănă acest mecanism de „spălare a creierelor”, prin ofensiva puternică a materialului propagandistic cu cel care contribuie la proliferarea, cel puţin la fel de agresivă, pe alte meridiane, a icon-urilor capitaliste în cultura pop. De altfel, cultura pop, care este liberă să facă aşa ceva, nu se sfieşte să împrumute, inofensiv ironic, din icon-urile comuniste (vezi de ex. portretele lui Lenin sau Mao de Andy Warhol), ceea ce face ca, dintr-un anumit unghi, graniţa - la nivel decorativ – dintre cele două sisteme să piară cu totul. Dar nu numai instinctul de rebeliune, încă necanalizat, dar care promite, roade la temeliile regimului comunist, despre care se ştie că este, ca orice regim totalitar, eminamente pudibond, ci şi instinctul sexual (romanul lui Peter Esterhazy din 1984, Un strop de pornografie maghiară, este celebru pentru această perspectivă). Deşi în Harriet or Sweet Angel of Communism nu se poate vorbi de pornografie, sfera de cunoaştere a pubertăţii fiind destul de limitată într-un mediu în care lipseşte accesul la acest gen de „informaţie”, planşa de anatomie pe care Bogdan Lipcanu pare s-o introducă la modul absolut gratuit în volum îi precizează destul de clar intenţiile.

Minimaliste, narative, biografiste, lipsite de ebuliţii lirice, dar cu efecte ici colo de suprareal (datorate decorului tematic de extracţie roşie, pe care se insistă obsesiv), oferind mostre de umor negru, poemele din fuck tense pariază aproape totul pe portretul psihologic al unei situaţii istorice, manipulat de la un pupitru invizibil de o dublă-instanţă: adultul care-şi reconsideră copilăria, dar şi omul liber (circulaţia informaţiei în capitalism oferă iluzia asta) care priveşte regimul altădată simţit ca opresiv, între timp neutralizat de istorie, ca pe un spectacol absurd, inofensiv, rizibil. De aceea nu se poate spune că orientarea acestui volum este una anticomunistă (ce sens ar avea?), ci una anticapitalistă, demascarea făcându-se însă tocmai prin identificarea acelor mecanisme pe care cele două sisteme le au şi le-au avut în comun. Cu alte cuvinte, dacă val chimic (alias Valentina Chiriţă), în umilirea animalelor, acuza capitalismul de pe poziţia unui viitor previzibil, în fuck tense se întâmplă acelaşi lucru, dar de pe poziţiile trecutului.

Departe de a se erija în voci ale revoltei sociale, cei doi autori (foarte buni) debutaţi anul trecut la recent lansata şi se vede că foarte inspirata editură Casa de pariuri literare menţin o perspectivă lucidă, nu lipsită de nuanţe asupra lucrurilor, dar fără a propune, mulţumindu-se numai să afirme, ceea ce înseamnă, cu alte cuvinte, că această poezie nu mai are, în sfârşit, nimic de a face nici cu furia, nici cu isteria contestatară de mai ieri. Pe baza datelor clinice şi a examenelor de laborator, este pus un diagnostic, dar nu mai este dictat niciun tratament.

Cristina Ispas

A aparut in Poesis International, nr.4 / martie 2011

rezervatia

2011-10-03T05:51:00.000-07:00

iarasi uitasem ca am blog
vroiam sa directionez spre asta

ce am mai facut de cand nu

2011-07-13T00:32:00.001-07:00

in primul rand am facut copil (acum doarme) si asta a modificat destul. si sa nu mai spuna nimeni cand vede copilul « imi pare rau pt tine, dar seamana cu dani » foarte bine ca seamana cu dani evident ca imi place de el. la inceput m am uitat la filme apoi am bagat seriale dupa seriale sezoane intregi zile si nopti etc. ultimul a fost lost, dar nu vreau sa comentez. am citit mult la inceput cand copilul dormea la mine in brate dupa care n am mai avut chef. acum mi a adus oana si citesc asta. dani a fost plecat mult pt ca asa a trebuit si noi am fost mai mult singure (cu ajutoare, dar nu despre asta e vorba). am vorbit mult la telefon am iesit putin si mai mult cu copilul. am umplut balconul de plante si la toate le merge bine (mai putin la muraya). am cautat pt copil carti de povesti din cele nespectaculoase dar cu txtul original, dar mai tarziu o sa i cumpar si caramizi lucioase sa le tarasca prin casa si sa roada la ele. cand eram insarcinata a murit bunica mea si am cam fost nostalgica pt ca s a terminat copilaria (adolescenta s a terminat mai demult). majoritatea prietenelor mele au copil si toate au ramas intregi la cap si cel putin din punctul asta de vedere lumea e asa cum trebuie. mi am cumparat biblioteca neagra si in rest n am mai facut nimic prin casa n am mai avut timp si de fapt nici bani. cand ne am mutat acum un an nu ne gandeam la copil asa ca doua camere parea ok iar acum dormitorul meu cu dulap alb pat negru si perdele mov o sa fie transformat. i am cumparat copilului rochite neroz de la H&M si am imbracat o frumos. vroiam sa i trimit lui frate meu pe mail sa mi copieze pe panza doua schite de tim burton cu acadele sa mi atarn pe pereti dar mi a fost lene. aseara am abandonat toate traseele civilizate si parcurile cu pensonari si ne am plimbat cu copilul (dani e acasa acum) prin complexul politehnicii. adica prin parcul fara bancute unde lumea sta pe iarba joaca badmington sau manevreaza avioane de la telecomanda. m am gandit ca ar trebui sa invat sa joc tenis pt ca inotul in bucuresti e complicat numai la corabia iar handbal ce am facut eu in alta viata nu se mai poate etc. diana si a luat caine si m am gandit iar ca vreau sa mi iau mops dar o sa astept sa implineasca copilul 3 ani si o sa i fac ei cadou atunci. la corabia au mai crescut pomii pe care i am plantat mai demult. in perioada asta toata lumea e plecata din b. (probabil de asta si scriu) oana in spania ada cu care trebuia sa ma vad in moldova si n are semnal alina a plecat inapoi in canada elena cu care trebuia sa ma vad in maramures claudia care m a sunat acum cateva zile si care zicea sa ne vedem pleaca doua saptamani la londra etc. ca sa nu mai vbesc de raluca si toma care s au mutat in belgia si de doina care s a mutat in danemarca. am ascultat anii 90 din nou pt ca n am mai putut sa stau la comp si atunci am dat drumul la liste si am ascultat ultimul album raidohead care chiar nu. in primavara mi am cumparat niste ghetute "berlineze" superbe, dar de atunci nu mi am mai luat nimic sa ma topesc dupa.

as vrea sa mi treaca scarba dar aici copilul n a modificat destul (dar a facut o gaura foarte mare in) care n are cum sa treaca din moment ce imi doresc puternic in acelasi timp sa fac multe multe chestii si sa nu fac nimic, daca asta are vreun sens.

ps. vezi si post ul anterior

animals

2010-06-03T01:28:00.000-07:00

1st image Jean-Luc Cornec and his sheep

2nd image Belgian artist Wim Delvoye and his pigs

3rd link from a friend to Gheorghe Fikl's luxury cows and other animals love it

an now hear some music from prurient

about me nothing at all I'm scared the world might broke me into pieces though I hope not today

death in conversation

2010-03-18T03:13:00.000-07:00

deeppression

^#^~!!(&^^%^)*#>

2010-02-24T02:28:00.000-08:00

EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT EXIT

lookcloser

2009-12-14T06:53:00.000-08:00

am dat astazi peste fotografia asta pe care am facut o in 2 mai asta vara intr o dimineata dupa ploaie cand plaja era pustie si m am gandit s o pun aici pt ca se potriveste exact cu mine acum f atenta dar nu incordata ca altadata :)
se poate mari : p

x

2009-10-20T05:52:00.001-07:00

inainte nu-mi placeau zilele pierdute dar acum incep sa-mi placa tot mai mult si asta e o zi pierduta foarte frumoasa. in al doilea rand pt ca dupa foarte multa vreme m-a sunat maica-mea si n-am mai fost nervoasa pe ea, ceea ce e si mai frumos in contextul in care dupa foarte multa vreme ma duc in weekend la corabia. aproape ca nu mai sunt nervoasa nici pe taica-meu dar aici mai dureaza. cel mai frica la corabia o sa-mi fie de frig de la dunare dar o sa-mi iau bocanci si si polar si geaca windproof cu gluga si gata. si o sa am grija sa-i cumpar ceva bun de mancare lui miky, ceva juicy, si o sa ma uit la el cum mananca cu pofta. si o sa-i mangai pe coca daisy si miky2 dincolo la dani la fel de mult pe toti trei fara sa-mi pierd rabdarea si o sa mergem si la casa noastra si o sa deschidem ferestrele sa se aeriseasca si o sa ne uitam cat au mai crescut pomii plantati asta primavara.

si o s-o vad si pe bunica-mea si o sa am rabdare chiar si cand n-o sa inteleaga iar ca nu vine nimeni din televizor peste noi. si o sa ma bucur de doua ori mai mult cand e lucida si o sa-mi aduc aminte ca pe mine m-a recunoscut intotdeauna si o sa-i duc prajituri.

si o sa incerc de doua ori mai mult sa vorbesc cu frate-meu chiar daca e nervos si neatent.

si n-o sa stau deloc in casa sa citesc din carti o sa stau numai pe-afara cu toata lumea si n-o sa-mi deschid laptopul decat foarte putin sa descarc pozele pe care o sa le fac la dunare cand o sa mergem la pescuit.

o sa punem aparatul pe un bustean si o sa ne facem poze eu si dani si unchiul lui care vine de la severin si la care am fost in august de ziua mea cand n-a stiut nimeni ca e ziua mea si am mancat in curte peste pe disc. si da, la 30 de ani e la fel de bine ca la 20, numai ca altfel, poate cu mai multa nostalgie desi la mine nostalgia s-a proiectat intotdeauna cumva invers de la 16 ani cand mi-am dat seama ca 16 ani e ideal :)

deocamdata azi am avut treaba in oras si am mers putin pe jos s-a facut mai cald si era f multa lume in centru. dani a iesit de la job cu gluga pe cap sa-i dau ceva si am stat trei minute si apoi am fost la xerox si iarasi tipa mi-a extras cartea minuscula de poezii dintre uriasele volume de drept si dupa m-am intalnit cu oana la o tigara (n-am mai fumat mai mult de doua luni dar acum fumez iarasi si imi face placere si acum si mi-a placut si cand n-am mai fumat dar e greu de explicat) si oana mi-a luat carti de la biblioteca pt ca eu nu mai sunt nimic la facultatea de litere si nu mai am voie sa iau.
si in timp ce-o asteptam pe oana m-a sunat diana care era in pauza de cafea la scoala si in timp ce eram cu oana m-a sunat alta prietena dar a ramas s-o sun eu mai tarziu

si ieri am vorbit cu alta prietena care ne-a invitat pe la ea intr-un weekend pe langa bucuresti si am mai sunat alta prietena si am stabilit sa ne facem timp saptamna viitoare si alta prietena s-a intors din numaistiucetara si trebuie sa plece in filipine si poate ne strecuram cumva sa ne intalnim si faptul ca e vorba numai de prietene are legatura cu 30 cu nimic altceva.

si data viitoare o sa am limitez la filme si carti si sa explic ultimele posturi care n-au explicatie

no need for arguments

2009-10-19T09:42:00.000-07:00

"Conversation, indeed!" said the Rocket. "You have talked the whole time yourself. That is not conversation."
"Somebody must listen," answered the Frog, "and I like to do all the talking myself. It saves time, and prevents arguments."
"But I like arguments," said the Rocket.
"I hope not," said the Frog complacently. "Arguments are extremely vulgar, for everybody in good society holds exactly the same opinions."

Oscar Wilde - from "The Remarkable Rocket", in "The Happy Prince and Other Tales", 1888

I like the Frog this time. I very much like the good society of The Frog.

meandthem

2009-10-13T02:07:00.000-07:00

imi place foarte mult de vincent laforet, destul de mult, dar o sa fie mai clar dupa ce o sa postez data viitoare poze industriale plus explicatie step 1 - step 2 like
in rest, ma simt ff bine si nu e numai toamna cocheta de vina, nu e de la melancolie, ma simteam bine dinainte :)

fotografiile ies destul de mici aici si nu se vad f clar, dar cautati voi pe net mai multe pliz sunt superbe

truelove

2009-10-09T11:47:00.000-07:00

Entre les murs

2009-10-03T06:06:00.001-07:00

abia acum l-am vazut si recomand filmul, e f inteligent. fara profesori rebeli si excentrici, fara elevi damnati etc.
francois begadeau, actorul care joaca rolul profesorului, a si fost de fapt profesor cativa ani in suburbiile parisului. el a scris cartea care sta la baza filmului, e un jurnalist cunoscut in franta etc.

anim'est

2009-10-01T23:25:00.000-07:00

you know what to do :)

ma poupée japonaise

2009-09-30T23:38:00.001-07:00

sunt indragostita de fotografia asta :)

Mario A

"ma poupée japonaise"

about Mario A:

Born in Switzerland to an Italian mother and a German father, Mario A has lived and photographed in Japan for the past 20 years. "I always wanted to create a Japanese woman doll which I can look at in 'the night porter' picturesque way," says Mario A. "I wanted the work to address dualities like attraction-repulsion, reality-unreality, and hypertrophied feminity-icon fixation."

Yelle - Tristesse Joie

2009-09-12T05:02:00.001-07:00

si imi mai cumpar un chau-chau si gata :)

bansky

2009-09-10T08:52:00.001-07:00

din ce in ce mai putine stenciluri imi plac, dar bansky are mai multe. astea sunt my fav :)

20

2009-09-07T02:24:00.000-07:00

aici aveam 20 de ani :) eram cu mai multi colegi de la fac in cismigiu si nu am fost atenta cand mi s-a facut fotografia. dintre colegii cu care am fost atunci in ultimii 5-6 ani am mai vbit cu o singura colega - cu care m-am imprietenit dincolo de context. mai am inca o prietena din facultate dar nu era in ziua aia. nu am ales-o special, e singura foto de la 20 pe care o am acum in comp
treeless mountain mi-a placut *pt ca n-am zis, in primul pentru ca mi-a readus in fata complexul meu cel mai dureros. nu pot sa-i spun frica de necunoscut pt ca nu e chiar asta, e mai mult frica de lipsa unui cunoscut stabil, la care sa te poti intoarce oricand. la un mom dat i-am reprosat maica-mii ca mi-a desfiintat camera de adolescenta. mai tarziu, cand i-am zis ca nu mai suport sa ma gandesc la trecut si ca l-as distruge complet daca as putea, ca vreau sa fiu fara trecut (desi nu a fost mai traumatizant decat in mod obisnuit) ea mi-a adus aminte de reprosul cu camera. maica-mea a plimbat mereu mobila prin casa, a desfiintat si aruncat la gunoi, a inlocuit. eu sunt genul care ramane blocata cu lucrurile, care renunta la ele numai depozitandu-le. e cam stupid, dar asta e. profil de scriitor de jurnale.

cand eram mica si auzisem de planul lui ceausescu de a transforma satele in orase si ca demola deja in jurul bucurestiului m-am simtit terorizata. eram ingrozita ca o sa dispara casa de la bunici si ca n-o sa mai fiu in siguranta. de pe-atunci percepeam casa aia ca pe un ultim refugiu in caz ca n-o sa ma descurc. toata copilaria si adolescenta mi-au fost terorizate de ideea ca n-o sa ma descurc. in treeless mountain e dezradacinarea in sens invers, de la marele oras la targul de provincie si in final la tara. finalul este insa destul de optimist, cand fetitele descopera compasiunea, il descopera pe celalalt si ies astfel din propria mizerie. din cauza asta generatia mea (probabil e doar o impresia dar pare mai cinica decat alte generatii) ajunge la concluzia ca un copil poate fi solutia. un copil te scoate din propria mizerie pt ca e in acelasi timp f legat de tine si "celalalt".

anyways, am acum 3 refugii pe care ma pot baza, in care ma pot ascunde, in caz de nevoie, corespunzand celor 3 etape parcurse, pe care trebuie sa le las in urma urgent. nu stiu cat de urat suna, dar as vrea sa fac bani, cu ajutorul carora sa pot trasa noi linii de siguranta, de cunoastere (profil de scriitor de jurnale). din cauza asta, am din ce in ce mai putin chef sa aranjez ce scriu pe-aici, din cauza asta mi-e aproape imposibil sa comunic. e cel mai obositor sa comunici sub presiunea despartirii :)

cabinele de proba

2009-09-04T01:47:00.000-07:00

cabinele de proba fac bine. nu observi nici spatiul stramt, care in mod normal ar trebui sa-ti dea senzatia de sufocare si singuratate, nici lumina oribila si nici muzica de obicei cretina, care se aude din difuzoarele marilor magazine. starea de bine n-are legatura cu consumul. in 90 la suta din cazuri nu-ti cumperi nimic - aprox 45 la suta din cauza ca pur si simplu nu-ti permiti si 45 la suta din cauza ca hainele nu-ti vin bine. poate are legatura cu separarea de viermuiala de la rafturi si de indiscretia din privirile tembele ale vanzatoarelor, desi faptul ca esti "atenta" la asta nu te face nici pe tine prea inteligenta. cabinele de proba sunt adevarate refugii in lumea hidoasa a mall-urilor, in lumea hidoasa a micilor magazine, insirate de-a lungul unei strazi comerciale, in care prezenta "umana" devine mai agasanta ca niciodata. poate are legatura cu faptul ca te simti putin alta (scopul este pana la urma sa te costumezi) sau dimpotriva cu faptul ca te simti din ce in ce mai mult tu insati (cand e vorba de haine care ti se potrivesc la modul obsesiv). poate te fac sa te simti bine pentru ca te fac sa te subliniezi din ce in ce mai mult, pt ca fac legatura intre adolescenta si fragila maturitate, borne intre care nu ti-a pasat deloc cum te imbraci. poate pentru ca actiunea din interiorul cabinelor de proba nu e una esentiala iti provoaca placere. cabinele de proba sunt insa singurele care fac bine, pana la urma hainele frumoase fac rau. cu cat esti mai atent impachetat, cu atat esti mai constient si cu atat urca greata. cu atat mai mult te simti un obiect care nu-ti apartine. cu atat mai mult esti fragil si singur. cu cat iti acoperi mai bine defectele cu atat creste tristetea. cu cat iti accentuezi mai mult ochii cu atat creste nebunia. nu e vorba despre frumusete. exista copii frumosi si adolescenti frumosi (am fost si un copil frumos si o adolescenta frumoasa sau cel putin asa cred si cel mai important e ce cred oricum), dar nu exista femei si nici barbati la 30 de ani frumosi. femeiel si barbatii la treizeci de ani pot fi si frumosi si urati daca vor si asta ii face sa nu fie nicium. nu ma refer la vreo chestie spirituala,

ma refer pur si simplu la efort. stiti foarte bine la ce ma refer, nu la moralitate. nu am mai vazut niciun film suficient de bun

nu am mai citit nicio carte suficient de importanta

nu am mai descoperit nicio piesa care sa-mi placa f mult

nu am mai fost demult preocupata de alte forme de arta

si imi pare rau.
imi pare rau si pentru faptul ca as fi vrut sa spun mult mai mult cu postul asta

dar n-am energie

asa cum ati observat ca n-am energie nici sa vbesc.

dar ma simt f bine :)

recomandare

2009-08-20T23:05:00.001-07:00

30

2009-08-20T03:20:00.001-07:00

n-o sa fiu aici pe 29

asa ca o sa postez de astazi cele doua papusi pe care vreau sa vi le fac cadou

de ziua mea

love them both

si asta sorry nimic nou, mi s-a parut deplasat

x

2009-08-12T04:55:00.001-07:00

il inchisesem pt ca nu prea stiu inca ce vreau sa fac cu el
poate o sa ia alta forma, o sa vad
pt cine m-a intrebat ...

diana said

2009-07-31T04:32:00.000-07:00

diana geacar (2:28 PM): * ability to make commitments;* enjoyment of intimacy;* skills as a team player—without need to compete with the leader;* willingness to seek the opinions and advice of others;* ability to promote interpersonal harmony;* thoughtfulness and consideration for others; and,* willingness to self-correct in response to criticism.

diana a zis ca eu sunt asta de mai sus si eu am zis doamne ce perfecta sunt si dup-aia m-am intristat :) si dup-aia m-am corectat in gand ce perfecta vreau sa fiu :) si dup-aia m-am gandit la diavolita si m-am gandit ce perfecta e de fapt si ea pentru ca nu e decat ras sarcastic dar nu vrea sa pedepseasca oamenii, ci numai sa se detaseze de ei uneori poate :) si dup-aia m-am gandit doamne ce m-am inmuiat :)

tocmai am facut un quiz pe facebook:

Cristina completed the quiz "Which literary vampire are you?" with the result Lestat de Lioncourt.
You are at heart a spoiled child. You use your power to have a good time and you don't care who you hurt... HA!!!!

probabil acum ar trebui s-o pun pe diana sa faca un test sa afle cat de bine isi cunoaste prietena :d

si nu-mi mai scrieti pe mess si nici pe mail scrieti aici cand aveti ceva de zis pliz

The Knife - One hit

2009-07-30T04:50:00.001-07:00

catch me :p
i'm running out of life...

30 de zile

hah ha ha ha :d

Serphonic - Orchestronic

2009-07-27T07:48:00.001-07:00

o piesa pt voi din inima mea deocamdata rece ca gheata

no more blurting out stuff

2009-07-23T23:19:00.000-07:00

imi place fff mult fotografia asta. sa dati click pe ea...
hmmm, o sa ma uit la ea toata ziua :p

autorul e mikkel gerken

the hidden battle for control

2009-07-22T01:33:00.000-07:00

:) summer blythe

mergem la mare nsi ne urcam pe crestele muntilor ne vedem cu prietenii de care ne place f mult :) citim carti, romane mai precis :p, fiindka suntem in vacantza si nu ne mai intereseaza asa de tare "cum e viatza" si depresia creste creste dar intr-un loc insorit si e orbita de atata lumina si siderata de-atata caldura :p si scriem (clarificam) si desenam (oribil :d) si dansam cu prietenele in second life :p

nu suntem nici atat de veseli dar nici atat de tristi

simptom. exista un punct in care ti se pare ca te limpezesti. in care ti se pare ca inteligenta ta sclipeste. ca ai inteles totul si puterile it sunt nebanuite. toti ceilalti devin atunci mai putin inteligenti si paranoici :) de fapt, reteaua pulseaza continuu, inteligenta se misca prin venele ei, le umfla si le plesneste, nu esti decat un punct fix traversat de inteligenta. un punct in grup, pe care-l iubesti. singuratatea si inteligenta traverseaza grupul, e simplu :)

summer music, bad girls because bored (not quite riot grrrls though :p) girls more like in some poetry :p ; the music of the moment though natasha khan and florence

Radiohead - In Limbo/Pasolini Teorema

2009-07-14T06:46:00.001-07:00

teorema (pier paolo pasolini) este printre ultimele carti pe care le-am citit. initial am vrut sa postez un link la o parte din film de pe youtube, dar era in italiana si am renuntat. cartea e aparuta la polirom, si o recomand. poemele sunt superbe, mi-au placut mult. in rest, mi-ar fi placut sa se mentina in stilul de la inceput, f dur, colturos, arid, cu ideologia iesind prin pielea textului ca un schelet metalic, mi-ar fi placut mult sa ramana asa, cu tot cu personajele alea amarate ca niste arhetipuri. din pacate, structura devine hibdrida, textul devine artsy, poemele (chiar daca superbe) contribuie si ele la asta mult, asa cum sunt inserate acolo etc. imi place si cum totul este distrus prin totul (la nivel ideologic, cum ideologiile ies unele prin altele, desi stim ca in cazul lui pasolini nu e chiar asa).

tot recent - sarah waters, veghea (the night watch in original), eram curioasa de cand am citit fragmentul din granta mai demult s-o citesc, dar abia acum am reusit. si m-a cam dezamagit. e decenta, e corecta, e ok, dar din cauza asta parca prea plata, dulceaga, nu stiu parca prea multa armonie. imi dau seama ca si din cauza faptului ca povestile sunt toate puse pe fundalul razboiului care face ca multe zbateri altfel frenetice sa devina inutile etc. in fine, o sa mai citesc si altceva de ea inainte sa am hotarasc definitiv

si tp ca tot a fost asa ciudat sa citesc 4 carti extrem de diferite una dupa alta, o s amintesc si de vintila horia - o femeie pentru apocalips, foarte plastica, aproape lirica, dar intunecata, incrancenata ca o balada rock, am pendulat permanent intre placere si plictiseala daca mixajul asta spune ceva

acum citesc istoria unui tinut de verdeata si racoare - radu aldulescu, si imi face placere. ritmul frazelor e nebunesc, dar nu obositor. de fapt, oboseala se insinueaza foarte incet, banuiesc ca asta era si ideea. ma amuz, desi in mod normal nu ma mai atrag romanele cu genul asta de personaje inteligent-mucalite

in rest, vara e innorata si calduroasa, dupa cum vedeti, dispozitia mea se simte ca nu e stralucita, sunt "exigenta", nu se stie cu ce, asta mi se pare mie ca e cuvantul, "exigenta",
dar f bine ca nu mi-a pierit si interesul pt citit si ca am un nou scop pe care sa-l urmaresc cu tenacitate, asa cum trebuie, si anume sa evadez

korine vs. trier

2009-06-28T12:44:00.000-07:00

trebuie neaparat sa va uitati la interviul asta cu harmony korine (la toate partile pliz) si imediat dupa la asta cu lars von trier. fiti foarte atenti la ei cum vorbesc. am vazut de cateva ori si m-am topit pur si simplu

x

2009-06-24T01:53:00.001-07:00

am citit aseara poze cu zimti (anca mizumschi) si acum vreau neaparat sa stiu daca asa scria si cand a debutat in 93. e f important pentru reconstructia perioadei din capul meu, so daca are cineva rog f frumos vreau si cartea din 93 si pe cea din 95 sau cand era, in orice format

si daca tot suntem la acest capitol am nevoie si de solo de trambulina (marius oprea)
si de bicicleta van gogh de fapt (marel tolcea) si o sa inchei aici capitolul pana nu-mi vin in minte o mie de titluri :D

ieri am recitit tara fetelor (maria banus) pe care mi-am luat-o de la targ
(a fost reeditata de cartile tango si are o coperta neagra cu niste multe inimioare) daca dati de ea cititi-o, sunt chestii f bine scrie acolo :D

tot nu mi-am descarcat filme, pur si simplu n-am rabdare, cred ca mai degraba o sa ies prin oras dupa ce mai dorm cateva zile, poate la mtr sau sau sau... deocamdata ma multumesc cu un peter handke cules de la un anticariat din centru (mi-am mai luat unul si de la targ plus un gombrowicz :D)

mai sunt 67 de zile pana cand o sa am 30 de ani si e numai semidistractiv

mi-am fixat doua lucruri pe care vreau sa le fac next (dar care depind unul de altul, in sensul ca nu le pot face pe-amandoua in acelasi timp, asa ca elementul surpriza nu a fost cu totul eliminat, lucru de altfel cat se poate de normal pt relativisti)

de anul asta mai am o prietena :) (sper ca asta sa nu inseamne ca pana la sfarsitul anului n-o sa mai vina nimeni de care sa-mi placa f mult, sper ca n-am epuizat...) de fapt, s-ar putea sa mai fie si un prieten dar e greu de spus deocamdata :) plus ca m-as mai imprieteni cu inca un tip dar mai intai ar trebui sa-l lamuresc ca de fapt mi se pare un tip ok, ceea ce e greu si ar dura sa ma creada... in fine...

cat despre ce spuneam in post-ul anterior nu era bineinteles decat o gluma proasta :) nu dragostea ci indragostirea e tumoarea noului secol asta e clar si eu nu mai suport indragostirea (pt ca pur si simplu nu mai am nimic de zis despre ea live with it that's all or treat nice humanbeings like anything else)

peste o saptamana ma duc sa dorm la corabia. dani si-a comandat hamac si sper sa ajunga pana atunci. in rest o sa ne ducem pe la dunare, poate ne plimbam putin cu bicicletele etc., poate mai vin si niste prieteni ...

singurele chestii pe care le-am observat cu 30& all sunt urmatoarele: am un apetit urias pt recitit autorii care mi-au placut si tendinta e de a le digera toata opera, de la capat, adica inclusiv (sau mai ales) cu ratarile. lista e lunga deocamdata sunt la V. plus sexton (am deja de cateva luni de la cineva :) complete works) urmeaza imediat hesse plus fundoianu cred o sa mai vad si cu toate celelalte subzista si foucault tot in capitolul premiul cititorului pt opera omnia dar nu la autorii pe care-i preferam eu mai demult. in fine, voi avea timp asa ca am si chef iar planurile care n-au legatura cu cititul nu fac decat sa adauge un plus de complexitate :D

WIRE: Heartbeat (1979)

2009-06-23T04:08:00.001-07:00

m-am uitat la control azi (corbijn) e pe youtube, de-acolo mi se trage
sau nu de acolo, sunt in zona aia de mai mult timp deja fiindca nu vreau sa deranjez nimic din structura mea for now...
trebuie sa lamuresc mai multi oameni de mai multe chetsii ca sa scap eu de gunoiul din creier si o s-o fac in postul viitor cat de curand so stay tune you might be interested :)

little happiness

2009-06-16T05:27:00.000-07:00

a trebuit azi sa alerg cu diferite treburi prin centru. tocmai ma pregateam sa parcurg in maxima viteza de la parcul cismigiu la universitate, cand inaintea mea a aparut o mama tanara si excesiv de involburata intr-o rochie albastra, cu un pusti de vreo doi-trei ani. pustiul topaia exasperat in incercarea de a ramane agatat de un deget parintesc, cu o sapca galbena aruncata aiurea pe cap, cu tricoul scurt plin de biciclete rasucindu-se pe el in toate directiile, cu pantalonii strambati de atata "mers".

mi-am adus aminte de o alta mama tanara (de data asta o mama nike) care se grabea cu caruciorul, saptamana trecuta la mine in cartier, sa traverseze strada, in timp ce pustiul (sau pustoaica) baga cu nonsalanta din tzeava roiuri intregi de baloane de sapun rozalii, pe deasupra asflatului, numai cu freza usor deranjata de vanticel.
si mi-am adus aminte de dani, care mi-a povestit, dupa furtuna de acum cateva saptamani, cum o batranica se arata extrem de ingrijorata in statie pentru afisele electorale, pe care vantul le sfasia direct pe stalpi: "si noi de unde mai stim acum cu cine mai votam?" a intrebat batranica si s-a hlizit la dani :P micile momente de fericire ale fiecaruia... ale unora in siguratate ale altora in compania necunoscutilor :P
si mi-am mai adus aminte, dar n-am mai avut timp pana la urma, a trebuit sa ma adun, sa repornesc motoarele

mai am oricum de alergat maxim trei zile dupa care voi fi scapat de teza (evenimentul se va intampla joi :)) si o sa mai fie nevoie de mine la targ putin sambata seara cand lanseaza diana, dupa care imi iau concediu si dupa care o sa citesc si o sa-mi prajesc creierul cu filme ca bogdan si poate imi aduce si madi cand se intoarce cartea de care i-am zis (mi-a adus acum o fotografie dintr-un anticariat din amsterdam cu o papusha blythe f frumoasa normal - nu mai pot sa scriu "normal" fara sa ma gandesc la romanul adelei greceanu dar asta e :P)
in foto e tom waits

The Genius Of The Crowd: Charles Bukowski

2009-06-12T02:32:00.001-07:00

nothingatall

2009-06-05T09:22:00.000-07:00

dani a plecat la munte azi, o sa fiu singura in week-end. una dintre prietenele mele care-si revine foarte frumos dintr-un episod destul de urat s-a mutat aproape, asa ca s-ar putea sa ne vedem, probabil in parc, sa fumam mult undeva pe vreo banca mai ferita de multimea de copii si batrani, o alta prietena pe care am incercat s-o sun pt ca nu ne-am vazut de mai mult de-o luna mi-a trimis mesaj ca nu e in tara si ma suna cand se intoarce, curand a zis, si f bine mi-e dor de ea, o alta prietena m-a invitat pe-afara dar intr-o cu totul alta zona a bucurestiului si nu prea as avea chef sa ies din menajerie, o alta s-a ratacit in reteaua de telecomunicatii, s-ar putea sa ma mut curand poate cand am timp si chef imi fac o selectie dura printre carti, am avut superchef sa ma uit la filme si inca am dar nu stiu de ce nu ma uit. in schimb mi-am descarcat ca adolescentii completeworks la diverse trupe. daca am chef poate ma duc si eu la munte duminica dupa ce lucrez. dar cel mai probabil n-o sa fac nimic o sa citesc o sa pun muzica si o sa fac supercurat o sa vbesc putin la telefon si poate totusi o sa ies in parc sa fumez pe banca ferita de copii si batrani

si va rog foarte mult ascultati asta

corectura

2009-06-01T08:25:00.000-07:00

sa pornim de la prezumtia ca exista o logica ale carei premise pot fi dibuite daca...cu atentie. ca exista schema de care altii se plang. pattern-ul in care tot nimeresc prapastia in care tot cad si care-i obsedeaza, desi majoritatea celor care isi dau seama de asta ignora de fapt gaura si se fixeaza cu o gandire si cu niste maini pe deplin sanatoase in iarba viguroasa de deasupra capului. ignorand insa, repetarea schemei ar insemna ca nu e nevoie de mai mult decat de niste psihanalisti cartezieni disciplinati pana la sange ca sa ne repare capul ca pe niste sa zicem boxe
sa zicem ca si schema in care cad eu, pt ca intotdeauna e usor de identificat una,... dar mai bine s-o fac altfel

un culoar lung muzica potolita merg normal poate numai usor simt nevoia sa ma balansez, dar nu prea accentuat, pur si simplu pt ca ma simt bine. din cand in cand culoarul se intersecteaza cu altele si acolo brusc blitzuri de lumina si bucatzi de muzica bruiate, mixaje, sa zicem ca intra un electro/breakbeat pe karma police sau asha ceva si capul meu e prins la mijloc si blitzzrile alea de lumina iti iau cate putin din energie si viata ti se scurge printre degete ca la jocuri

pe dedesubt banda calma si misto merge, camera ramane aprinsa, dar la suprafata nu iese decat o bolboroseala, fragmente de povesti cu sensul distorsionat, cu concluzii trase aiurea si permanent dublate de atentie, care stie foarte bine si care se simte neputincioasa pt ca nu poate sa corecteze imediat

bine, de obicei, reusesc sa imprim macar mutenie scenei, asta ar fi controlul, rup sforile dar nicio voce straina nu ma umple cu prezenta. de obicei da, asa se intampla, dar mai sunt si momente cand se trezeste brusc of revolta si nu mai vreau nimic si pe nimeni nu/mi mai pasa ce se intampla poate sa se intample totul intr/o zi de ce nu sa stric tot intr/o zi fiindka emotiile pe care nici macar nu le inteleg asa vor. intr-un fel insa sunt constienta si ca fara convulsii nu mi-as intelege pana la urma nici echilibrul

oricum, sunt pe bruiaj si desi mi se pare de cinci ori pe zi ca pot sa ma controlez ca stiu ce am de facut ce tratament sa/mi aplic pur si simplu uneori nu se rezolva cand faci singur pe doctorul. desi ink nu e asa de rau incat sa abandonez

pt ca de ex. pe drum pana la timisoara smabata singura in tren nu foarte multi oameni in vagon la geam cu castile cu cartile pe masuta am prins cea mai frumoasa zi de nu stiu cand. norii erau f jos si densi si nu din aia pufosi si letargici ci energici ca si cum baga cineva din tzeava si totul era verde intens si culoarea se intensifica si mai mult fiindka era nor si nu soare care ar fi poleit patetic si cumva dedublat si au fost campii din alea usor bombate fara niciun copac si fara stalpi de telegraf si cu grau nu galben ci mai mult spre alb si cu cer cu norii foarte jos si energici si dealuri pline de umbra si de fortza si chiar si un curcubeu spre seara care a tinut foarte multe minute si tot spre seara a iesit la fix soarele nu tare ci exact atat cat trebuia ca sa fie lumina fara sa ne orbeasca

si cand am ajuns in gara doi domni pe la 70 de ani in costume inchise la culoare cu cravata, proaspat barbieriti si cu tunsori impecabile au coborat tremurand si agitandu/se foarte mult foarte mult si sfasietor trollerul unei domnisoare cuminti, imbracata modest, care s/ar fi descurcat cu siguranta mult mai bine singura

Nada Surf - "Whose Authority"

2009-05-29T01:19:00.001-07:00

piesa e pt dani. evident. ii place f mult videoclipul. evident.
si mie imi place videoclipul si cateva bucatele mici din piesa :D

Xploding Plastix - Kissed By A Kisser

2009-05-26T01:02:00.001-07:00

nu mai conteaza intrebarile de ieri, mi-a explicat dani tot. poate sa-mi placa de cine vreau eu oricum in continuare chiar daca nu stiu sa ma port si chiar daca reusesc sa spun fix invers decat intentionez. in fine, o sa stam mai mult pe afara asa cum le sta bine unor oameni care beneficiaza de high positive affectivity plus ca, fiindca am terminat cu teza, in sfarsit, vreau sa ma refugiez in citit o vreme fara alte bruiaje emotional-relationale. soooo, dispar putin, don't worry. just to feed the plant
nu-mi plac decat doua piese, in afara de wrong, de pe albumul depeche, si nici astea foarte mult, dar concertul ar fi fost altceva si inca imi mai pare rau. in fine, nu stiu ce vreau sa zic cu asta :P
ascultati asta, imi place fff mult

Mudhoney - Touch Me I'm Sick

2009-05-25T03:12:00.001-07:00

piesa e pt diana, habar nu am daca-si aminteste de ce
filmul e pt mine for research si pt voi - caut tot despre ce ma enerveaza la anii 60-70-80
http://www.ubu.com/film/si.html
de data asta am si o tema pt acasa: de ce de fiecare data cand imi place de cineva si vreau sa fiu friendly reusesc sa fiu proasta? si de ce mi-e mai usor sa ma imprietenesc cu cineva care la inceput nu-mi place?
nu e vba de complexe sau orgolii numai de-ar fi asa usor
daca ajung la vreo concluzie poate o sa scriu si pe blog cine stie, desi asta a devenit asa ... autoiluzionare
oricum, nu e o tema care sa ma dezechilibreze, am senzatia ca am depasit etapa asta (sau poate e vorba numai de o pauza :P). o sa-mi chinui neuronii in schimb

dream obscene

2009-05-19T09:58:00.000-07:00

atasamente

2009-05-17T02:23:00.000-07:00

a fost o saptamana nebuna de tot, cu foarte multe pe capul meu care-si doreste PAUZA
si pt afisul asta trimisesem 2 fotografii eu si diana, cu noi :p
dar n-a fost usor, probleme tehnice si la mine si la ea
pana la urma sau fotografiile n-au corespuns, ceea ce nu era de neinteles :D, sau n-au ajuns unde trebuie, nu mai conteaza
prima este fotografia pe care o trimisesem eu, dar de pe compul de la tgv al dianei :)
ar fi trebuit sa existe si-un titlu, e cel de mai sus
sper ca si restul lucrurilor care m-au chinuit saptamana asta sa se termine in aceeasi nota subtil amuzanta si mai ales cu bine
si poate o sa ma atasez din nou, candva, si de blog :)

eu sunt un monstru pentru voi

2009-05-14T03:05:00.000-07:00

"Eu sunt un monstru pentru voi,
Urzind un dor de vremuri noi,
Şi-n lumea voastră-abia încap...
Dar am să dau curând la cap."

iata o strofa din Bacovia, din poemul Serenada muncitorului - Scantei galbene (1926)
mi-a luminat pur si simplu toata dimineata :p

in rest, dupa cum se vede, sunt intr-o dispozitie ... sa-i zicem neglijenta :d in ultima vreme
am pus piesa aia care pare mai mult parodie, desi e invers, e inceput timid si induiosator
si acum un bacovia la fel de induiosator
sunt in cautare de filme frumoase, asa ca daca ma puteti ajuta va rog
deocamdata rezultatele cautarii mele nu au fost deloc fructuoase si incep sa sufar

si sunt in faza de denial cu concertul depeche

Front 242 - Headhunter

2009-04-21T03:39:00.001-07:00

probabil sau improbabil

2009-04-09T00:47:00.001-07:00

am urmarit ce s-a scris pe cnn si bbc despre moldova. ciudat cata detasare intervine cand citesti o sursa neimplicata. pentru cei care n-au absolut nicio legatura nici cu moldova nici cu romania si nici cu comunismul, totul devine posibil, nimic nu e probabil sau improbabil.
ultima stire e despre acuzatia lui voronin cum ca romania ar fi implicata. poate, dar daca este implicata este prin reteaua de studenti, care au colegi din basarabia etc. si care sunt inca vii de fapt si nu gandesc in spiritul a "oricum nu se rezolva nimic". asta e o prostie. intotdeauna se rezolva ceva, cat de putin, se misca lucrurile, nu se rastoarna, dar se misca, un milimetru doi trei cinci douazeci. poate cineva acolo sus se gandeste cel putin sa inlocuiasca un comunist cu un comunist luminat si asa or sa apara minimele libertati si apoi comunistul luminat va fi prins in capcana de a nu mai putea face tot ce-i trece prin cap fiindca a intrat deja pe alta logica si trebuie sa pastreze niste aparente si dup-aia iar se vor misca lucrurile etc. sau poate alt zeu de sus prinde chef sa se lupte cu zeul de sus la putere in moldova sau poate sau poate. si asta o spune o persoana foarte plictisita. iar daca e implicata altfel (ceea nu cred si e secundar oricum nu e singura)
dar e adevarat ca e greu sa-ti dai seama ce se intampla si ca probabil adevarul va ramane subteran ca intotdeauna. dar cel putin n-o sa mai creada nimeni ca moldovenii sunt toti comunisti, cum am mai auzit, si cel putin se vede ca tinerii n-au murit. despre ideologii nu vreau sa vorbesc, pentru ca nu ma mai intereseaza acum decat capcana pe care ele o reprezinta. nu ma intereseaza sa fiu nu stiu ce sau sa nu fiu nu stiu ce, doar sa-mi pun intrebari daca intru prea mult pe o anumita logica. niciun sistem nu e perfect, stim asta. de-asta sensul trebuie sa fie spre iesire, mereu.

sper sa se intample ceva in moldova si sper schimbarea sa fie vizibila si sa nu dureze trei zile.

little pain is no pain at all

2009-03-17T04:12:00.000-07:00

primvara n-are legatura cu asta, ca sa fie clar.

ma invelesc incet incet inapoi in straturile care pentru mine inseamna identitate, dupa ce m-am prabusit din cauza unei supradoze de empatie, unui puseu de oboseala (stiu ca va plictisesc cu oboseala mea, dar asta e, a existat dintotdeauna si o sa existe intotdeauna, dar sa nu se inteleaga ca e mereu rea, pentru ca uneori e blanda si f buna), unui spatiu prea mic de actiune si de reflectie.

nu conteaza ce-am mai facut, asta e si problema cu blogul asta, aici trebuia sa spun ce-am mai facut, dar de fiecare data cand am starea de scris ma trezesc ca nu mi se pare nimic important. de-aia si suna asa fals si penibil cand ma apuc sa insir chestii, nici macar nu-mi amintesc de fapt atunci, mai mult scot lame din memorie.

asa ca va trebui sa raman la nivelul starilor vagi, sa stiti cand dorm, cand m-am trezit, cand sunt rea, cand sunt buna, cand sunt proasta si cand nu sunt proasta, cand sunt inteleapta si cand nu sunt inteleapta etc.

dimineata m-a surpins vasile, cu care n-am mai vbit demult, de fapt cu nimeni, cand mi-a zis ca scrie poezii. era f devreme, nu stiu exact :) si atunci mi-am dat seama ce bine ma simt dimineata, desi ma plang mereu. cand mi-e inca somn si cald si uneori brusc putin si frig si se trezesc niste emotii asa pur si simplu :)

acum nu mai am timp, merg cu oana sa vad papusi vodoo (via link de la bogdan :)) si dupa o sa ma duc cu dani sa ne cumparam ceva frumos :)

si joi ma duc la timisoara pana saptamana viitoare :) si poate o sa va povestesc, dar numai daca simt, daca nu nu :)

Depeche Mode 'Wrong' Music Video MTV VIVA

2009-03-05T02:13:00.001-08:00

cand o sa merg la concert in mai (am biletul safe :D)) o sa fiu la fel ca data trecuta cand am fost, adica o persoana ok, echilibrata si de care o sa-mi placa iar

imnotinhereimnowhere

2009-03-04T02:37:00.000-08:00

sau daca puteti sa m-ajutati „caut cîine/ cu 2 boturi/ care să nu fie obligat să tacă/ atunci cînd muşcă“ -(ROLF BOSSERT)

vi-l amintiti, desigur, pe zhang pen- foto

scurt metraje

2009-02-19T12:56:00.001-08:00

stiti cum e cand dupa mult timp va intalniti cu multi oameni cunoscuti si vi se pare ca toti au intrat asa, pe logica finala. e limpede adica cine a supravietuit si cine nu.

s-au dezlegat nodurile, s-au topit intrebarile, s-au absorbit convulsiile, s-au indepartat dorintele, care acum nu-si mai au sensul etc.

iti vine atunci sa spui tot timpul ceva de genul ”aha” etc. pt ca nimic nu e mai deconcertant pt tine decat claritatea cu care-i vezi pe ceilalti. dispari pur si simplu in claritatea asta, te orbeste.

ceea ce parea insa logica finala nu e pana la urma, in cele mai multe cazuri, logica finala. e doar o impresie creata de micile schimbari care intervin in fiecare, in timp. MICILE schimbari.

si reincarnarea poate pana la urma sa fie redusa la scara, si poate e vorba tot despre viata asta, nu? daca e numai ce zice diana de 500 de ori pe zi in ultima vreme, adica nu mai mult decat mood swings? :D

am vazut mai multe scurt-metraje, se potrivesc cu starea mea. mi-au placut astea:

adrian sitaru - valuri

radu jude -alexandra

si vreau sa vad si ”cea mai fericita fata din lume” si ”pescuit sportiv”, dar inca n-am

foto e tot de cornell, de fapt colajul (l-am pastrat-o de data trecuta :))

foto

2009-02-15T22:43:00.000-08:00

mi-a trimis fotografiile astea bogdan, nu mai stiu exact cand, de curand. sunt de joseph cornell.

pe una dintre ele am adaugat-o eu de fapt, direct de pe net. imi plac in primul rand pentru ca sunt asa naiv-nostalgice. dupa cum mi se pare ca sunt in general colajele, de fapt. o sa-i caut si filmele, sper sa le gasesc.
in rest, avem issues dar incercam sa le rezolvam singuri. imi pare rau ca nu mai pot sa scriu aici deocamdata, dar o iau ca pe un test. si nu sunt isterica si nu inchid .)

Electrocute-I Need A Freak

2009-02-07T06:02:00.001-08:00

desi asta nu mai e acum, a fost altadata, mi se pare totusi dragutza :)

update

2009-02-05T01:24:00.000-08:00

ieri am stat sase ore la comp la job si dupa am mers acasa si din viteza mi-am insfacat laptopul de pe birou si mi-am agatat bateria de sub birou si m-am dus sa ma infund inca niste ore in biblioteca, dar numai dupa ce mi-am pus esarfa bleu cu buline verzi pe care am parfumat-o f bine inainte, ca sa nu innebunesc din cauza faptului ca sunt asa de lame :D dar dupa a venit dani sa ma ia si dupa ce am mancat pizza pe banca la fantana (oroare!!!!!!!!!!!!!) m-am plimbat cu bicicleta de la universitate pana la drept si n-am lovit pe nimeni si la drept m-am urcat totusi in troleibuz.
si in rest am inceput sa-mi fac freza (m-am tuns iar f scurt) cu gel. si ma uit toata ziua pe net la fractali, dar numai cand nu imi fac datoria. si vreau sa intru intr-un magazin de ceai si mi-e frica fiindca nu stiu ce sa iau :D desi niste recomandari am primit mai demult. si n-am mai fumat de o luna. desi a cumparat dani tutun si a mai facut din cand in cand, dar asta nu inseamna nimic. si mama imi scrie poezii cu soricei si elefanti pe mess. si fratele meu mai mic si-a facut o noua prietena, in caz ca va intereseaza. asta e tot. cred.

cristina plina de fosfor

2009-01-25T01:18:00.000-08:00

daca ar fi sa pot sa-mi aleg cum sa scriu despre prietenii mei (dar nu pot fiindca am cureaua slabita la creier si cam joaca-n gol) as scrie numai despre detalii sau chestii nesemnificative. o intreaga constelatie de detalii. as scrie ca x s-a tuns cu breton ca y si-a cumparat multe haine mov ca z pune intotdeauna lapte in ceai ca g are un tic cu esarfa ca h are o problema cu cremuitul mainilor habar nu am acum nu prea sunt setata pe detalii frumoase ca sa se intelega ce vreau. si toate detaliile astea le-as aranja asa intr-un cerc gros si apoi pak as sufla centrifug.
dar de cele mai multe ori nu fac asa. poate fiindca traiesc in secolul XXI care vine imediat dupa secolul XX care, desi unii cred ca a fost pana la urma o intoarcere la umanism, nu a facut decat sa deseneze (prin faimoasele discipline umaniste) oameni abstracti, ca in videoclipurile facute pe computer. niste siluete umplute cu culoare, de preferat ceva fosforescent. daca puteti ganditi-va nu la singuratatea aia care pare asa de personala cu acte si tot de pe stadion ci la multime cu totul, ganditi-va ca daca priviti in acelasi timp sunteti privit si ca, mai ales ca, atunci cand iti atrage cineva atentia pe strada iti atrage atentia mai ales fiindca l/o recunosti. iti seamana. e din aceeasi specie zodie orbita etc. ganditi-va ca sunteti intoleranti. pentru ca sunteti. ca broasca din piept va minte ca de fapt a fost odata printesa si ca pak daca aduci solutia magica iarasi o sa mai fie si bineinteles din cauza asta va feriti de pe-acum sa va amestecati cu multimea
ganditi-va ca marea problema cu inteligenta este ca nu se poate autoevalua. asa cum nu poti sa evaluezi un sistem dinauntrul lui nu-ti poti evalua nici inteligenta (tot un sistem) dinauntrul ei. exista o optiune la camerele foto mai noi sa faci trei fotografii consecutive si ti le lipeste dupa si uite asa vezi cat cuprinzi cu ochii si–n foto. dar nu maimult de 180 de grade totusi
in fine incepusem cu prietenii mei si nu vreau sa spun decat ca nu singuratatea umple silueta care danseaza, ci o dragoste fosforescenta de viata, care nu e satisfacuta, de unde tristetea maxima. asta e problema cu cel mai accelerat secol din istorie. vrem cu totii atat de mult si nu reusim sa obtinem decat foarte putin. asa ca nu mai vorbiti despre singuratate vorbiti despre pofta. (poate fara legatura saptamana trecuta am fost la mnac si inainte sa ajungem la intrarea in muzeu de departe am vazut o coada imensa cateva sute de oameni si nu intelegeam si erau si cateva limuzine in fata cu usile larg deschise si invitau sa te afunzi in piele si sa bei alcool. oamenii erau f organizati, stateau la coada cate doi :D ca la gradinita. dar nu erau totusi de gradinita erau de expo marriage si stateau la coada sa se imbrace frumos)

si tot aici ar trebui sa spun ca daca ar fi sa aleg o tara in care sa ma mut aceea ar fi olanda. fiindca intr-un sondaj recent pe valori umane (familia, religia, prietenii, politica si nu mai stiu ce) in olanda pe primul loc au iesit prietenii. romania avea acelasi procent la religie cu vreo 3, tari arabe :D

si nu stiu de ce sunt trista. asta o sa-mi explicati voi mai tarziu :D de multe ori ma simt chiar fericita (fiindca trebuie sa ne dezobisnuim sa aspiram la marea fericire care e o prostie) gandesc pozitiv stiu pe unde sunt gropile mai mari dinainte si atunci nu prea mai cad in ele (decat asa cand zic hei e timpul sa simti un pik ca n-ai aderenta sa-ti pastrezi mintea libera) si totusi ceva e in cea mai desvarasita neregula in acelasi punct sub piele. daca as fi avut vreo operatie m-as fi gandit ca au uitat foarfeca acolo, dar n-am avut nicio operatie. si nu pot sa zic nici ca e ca un gol si nici ca o rana. seamana cu un hohot de ras masculin sau poate dimpotriva cu momentul de liniste dinaintea unei reglari de conturi (dar intre cine si cine). cu o pereche de ochelari fara lentile

si pentru ca acum am dispozitie trebuie sa va povestesc cum am fost eu prima data la biblioteca orasaneasca in corabia (eram in clasa I) cu prietena mea doina care e si azi prietena mea doina si bibliotecara ne-a lasat dupa ezitari sa ne inscriem, desi paream niste dubioase care nu stiu sa citeasca, si cum mi-am luat legendele olimpului pt copii si credeam ca sunt niste chestii politiste. nu stiu de ce. si mi se pare o poezie ca doina citeste numai agatha christie (doina n-are nicio legatura cu literele etc.) si cum nu mai gaseste in ro si-si cumpara mereu catae 4-5 carti din librariile lumii prin care ajunge si ma gandesc oare agatha christie iti ajunge pt toata viata?
si imi aduc aminte ca am inceput cu madi (cu care ma vad mai incolo) prin clasa a sasea un roman politisit la doua maini. eram intr-un cantonament fiindca eram handbaliste si scriam un capitol eu urmatorul ea etc. pe detectiv il chema alex si cred ca mai am pe undeva carnetelul

si mai trebuie sa zic ca am fost incantata sa gasesc pe un blog manga-anime un comm in care cineva zicea ca a citit fetitza mea si i-a placut :D

si ascult numai deus de doua zile si fac pauza de fetitzeelectrop fiindca nici mcar nu ma pot preface ca am dispozitie

si sa va uitati aici cat timp eu ma concentrez sa ma fac fosforescenta dar nu fix ca omuletii din videoclipuri ci ca iepurasul lui eduardo kac :)

Miss Kittin - Professional Distortion (Cartoon Version)

2009-01-15T11:45:00.001-08:00

not not not

UPDATE

2009-01-13T23:09:00.000-08:00

implorati-o pe diana aici sa nu-si abandoneze blogul ascultati-l pe vlad aici cititi-l pe dan coman si mergeti la depeche

Interpol

2009-01-13T23:07:00.001-08:00

imi plac unele piese de la trupa asta (pe altele le urasc :D. o sa pun azi asta fiindka n-am mai pus de mult timp muzica. seamana foarte foarte bine cu ceva. cine ghiceste cu ce? :D
and, yeah, I m level-headed again :) just too many things to do and needing my precious time to think.

killingtheinside

2009-01-10T05:49:00.000-08:00

sunt f dezamăgită azi. sunt om deschis asa ma cred imi place sa am prieteni si am destui dar cred ca e nevoie si de singuratate si de izolare ca sa ai cu adevarat prieteni, ca sa ai ce sa le oferi, de unde sa le oferi caldura si eu stiu sinceritate desi suna penibil
in fine, ma enerveaza rau oamenii care se intalnesc mereu intamplator asa cum se intalnesc cainii si se aduna in cete pe strada
so sorry I don t like you people
o sa ma retrag o vreme in propria-mi densa scarba. o sa ma straduiesc sa ma gandesc mult la oamenii care-mi plac, ca sa ma vindec

karl marx si happybirthday

2009-01-09T10:36:00.000-08:00

papusa e pentru diana de ziua ei la multi ani dear :)

cat despre mine corectez altarul pe care l-am ridicat poeziei romane contemporane ha ha ha ha (tot imi vine sa zic ha ha ha ha nu stiu de ce). soooooooooo, o sa-l citez mai bine pe andrei codrescu: ”Sint tintuit pe fruntea ta, Karl Marx, ca un / fulture pe o fustă. / O cale de ieşire e prin sânge / sângele tău.”

de fapt, ca sa fiu si mai rea, il citez si pe nimigean. inlocuiti voi in cap numele: ”nimigean ovidiu / scrie poezii / hai călcaţi pe vârfuri / nu-l treziţi copii”

ne vedem data viitoare, cand o sa fiu blanda si buna si inspumata :D

happy new year

2008-12-29T23:06:00.000-08:00

iata ca am ajuns si in cea mai toxica perioada a anului. si iata ca dupa ce n-am mai scris nimic trei saptamani sunt gata sa va stresez once more cu un bilant. unul rece si ruginit din fabrica. o sa ma abtin insa cel putin sa fac liste. asta pentru ca imi dau seama ca anul asta a fost unul superincarcat superdilatat cu intamplari si lectii pentru mine in fiecare por al lui si ca deja asta inseamna ca sunt absolut ok. si ca o se redevin o persoana reliable. pt ca da, recunosc, o vreme am abuzat de mine, m-am imbracat singura intr-un costum de ... sa vedem ce-ar fi mai ridicol ... de cutie de conserve care se deschide cu dispozitiv electronic...ceva de genul. m-am simtit nefericita fiindk ma simteam fericita si ma gandeam ca fara indoiala trebuie ca traiesc intr-o mare minciuna daca ma simt asa...am sters oameni de pe lista si mi-a facut placere ceea ce n-as fi facut inainte niciodata (si inclusiv din familie) m-am epuizat si m-am scarbit intentionat ca sa-mi amintesc ca trebuie sa fiu atenta la ce e in jur mereu si sa nu iau nimic de-a gata. mi-am imaginat toate scenariile posibile pt viitorul meu (ceea ce iar nu faceam inainte si mi se pare o maaaaaaare prostie) desi pana la urma asta s-a dovedit un lucru bun pt ca acum imi dau seama ca sunt pregatita orice as hotari in final. pe scurt, am facut invers decat as fi facut in mod normal, am pus utopie in loc de real world si am agresat oamenii sa ma iubeasca. si nah ca am spus si lucrul cel mai urat cel mai dizgratios cel mai sanulmaifacniciodata dintre toate.
as vrea sa spun acum sa nu uit ca persoanele rationale cerebrale analitice hahaha intelepte asa ca mine (asa zic prietenii mei ca sunt si ii iubesc si si ei ma iubesc :P) stau de fapt catarate pe peretii interiori ai fantanii si se tin bine de tot. stiu sa se tina bine de tot. dar in acelasi timp vad super clar si limpede si haul de dedesubt si capacul de fier cu ochiuri de sarma de deasupra. si vreau sa mai spun sa fie clar pentru toata lumea desi am mai spus-o fiindk asa am simtit acum oboseala cand am vrut s-o mai spun once more sa renunte la superioritate plizz plizz. e adevarat ca muritorii nu ii intelegeau intotdeauna f bine pe zei dar hei nici zeii nu-i intelegeau la randul lor foarte bine pe muritori. plus ca e super trist si deloc inteligent sa fii stea pe cer. de fapt adevarata superioritate nici nu exista, dar as intra in filozofii prea mult si nu vreau.
vreau acum sa o rog pe diana sa ma ierte ca nu i-am scris un post frumos asa cum mi-a scris ea aici sunt inca prea otravita (desi acum sangele si creierul s-au curatat e numai carnea asa ca n-o sa mai dureze). si fiindk tot sunt aici ii urez la multi ani - glumeam ieri ca avem o relatie de lunga durata (prieteniile nu sunt nici ele usor de intretinut mai ales cand arati tot gunoiul) si sa spun ca imi pare rau ca a inchis blogul (sper sa se razgandeasca). de fapt si eu credeam ca am incheiat cu el si simteam ca il parasesc fara sa ma gandesc prea mult la asta dar tocmai faptul ca l-a inchis ea m-a facut sa scriu J
o salut si pe oana care mi-a dedicat si ea un post aici facandu-ma sa ma simt cea mai rasfatata (si nu numai de-asta de fapt; aaaaa ignorati foto de-aici eu sunt de fapt frumoasa :P) si alina mi-a trimis mereu papusi pe mail si e asa dragalasa cu viata ei supercomplicata :P si raluca mi-a facut cadou cei mai avangardisti cercei de anul asta :D si madi are iarasi o faza din aia in care se elibereaza si rupe lanturile J si diana a redevenit diana si danuta supravietuieste J si am reusit sa ma vad si cu alta raluca dupa ce acum o luna imi transmitea prin dani sa-i trimit o foto :D si doina nu mi-a mai trimis foto de cand eram noi adolescente pe marginea unui drum undeva prin europa J si pe baieti ii salut fiindk lor nu sunt sigura ca le place sa fie prinsi in fratie :D si e asa de bine cand viata ta e povestita continuu in diferite contexte fiindk nu mai poti sa faci filme si cel mai rau e sa te invarti intr-un cerc inchis pt ca asa ai decretat tu ca astia sunt prietenii so everything should stay IN HERE nu nu nu sa nu faceti asta
si imi place sa citesc blogurile altora nu le mai inchideti nu intra nimeni in viata voastra suntem prea multi ca sa mai fie asa traumatizant dimpotriva
si am inceput sa scriu din nou si e minunat ca nu arat la nimeni ca altadata asa si trebuie sa mai astept fara senzatia ca astept

info: o sa scriu period pe bibliotecadepoezie despre altii : p intrati si vedeti cel mai bine si white noise a postat un txt din nasturi in lanul de porumb aici si vroiam sa zic ca txtele de-acolo sunt toate dovezi ca e asa cum am scris mai sus

dollweekend

2008-12-05T10:05:00.000-08:00

tristete

2008-11-26T07:59:00.001-08:00

am vrut sa pun queens of the stone age - no one knows, adica o noua piesa veche, si nu merge, asa ca in loc sa batem dezordonat din cizmulitele noastre rosii pe sub birou va propun sa fim tristi :D

cut a little piece of my finger please make it hurt :)

2008-11-25T07:56:00.000-08:00

sunt destul de obosita si probabil de-asta simt nevoia sa am ancorez din cand in cand in blog. daca tot stau la comp TOATA ziua. n-o sa dureze mult don't worry :D in fine, another picture by zhang pen (il stiti de mai demult de-aici) care sa ma scoata din capul meu in care lucrurile alearga asa pe mai multe drumuri cam ca in fotografia aia celebra a lui ansel adams, impleticindu-se : P

Tuxedomoon - In a manner of speaking

2008-11-24T02:13:00.001-08:00

ok, pt ca m-am otravit putin ieri cu disperare, pt ca mi-a fost injectata in doze tot mai mari pana am acceptat, in final chiar in graba, sa cobor cateva trepte pe scara fiintei mele reci si de nezdruncinat :D pentru ca am reusit cu succes sa fiu penibila si pentru ca nu mai conteaza asa de mult sa fii penibil we're just humans :) si pentru ca cineva mi-a spus de dimineata ca pentru toate astea ma iubeste mai mult mai mult :) si pentru ca trebuie sa-mi cer cumva si scuze pun piesa asta :)
ce bine ar fi sa-mi iasa tot timpul sa fiu Cineva Foarte Strain, despre care mi-a spus o prietena mai demult ca functioneaza in mijlocul dezastrelor,sa fiu Cineva Foarte Foarte Foarte Strain :)

fridayiminlove

2008-11-21T11:33:00.000-08:00

mi-am acordat doua zile libere asa ca o sa intru imediat la citit, o sa fie minunat sa-mi aleg ceva de care nu am nevoie acum pt lucrare :)
dar nu pentru asta e postu asta, ci pentru ca ma simt foarte bine si insist sa scriu de-acum de fiecare data cand ma simt asa de bine :)
am un mare platou cu mere aurii pe masa in care s-a strecurat si o carioca rosie si un buchet imens de crizanteme galbene de la corabia, care stau cumva deasupra laptopului, asa ca e o atmosfera de film realistic cu insertii de fantasy aici la mine : P
si ascult dark cabaret si vbesc cu diana care s-a dus sa ia bere de pe balcon :D si care s-a hotarat sa nu vina sa bea cafea cu mine la targ, ci sa vina in schimb candva dupa targ special pentru asta :) si o sa fie frumos ca altadata cand o sa vina desi nici una dintre noi nu mai e ca altadata pentru ca lucrurile se intampla foarte repede :) si e foarte bine ca se intampla foarte repede suntem tot aici :)
am fost mai devreme la lansarea antologiei de la savarsin a fost ok (aproape ma sperii cat de ok ma simt lately, poate am sa capat si o pereche de aripi in curand :D) imi pare rau ca n-a venit vasile, dar l-am sunat dupa eveniment :D
si m-am perfectionat iarasi putin cu oana azi, stie ea... :)
si imi place foarte mult de toata lumea nu stiu de ce, nu pot sa ma abtin :)

The Knife - Bird

2008-11-20T03:02:00.001-08:00

:):):):)

me as a ball girl :)

2008-11-19T07:24:00.001-08:00

nu mi-am pus niciodata dorinte pentru noul an, nu mi-am propus sa fac chestii clare, nu mi-am facut liste niciodata, nimic de genul asta sau poate da totusi, vreodata intr-o discutie cu prietenii dar nu era pe bune. acum as vrea s-o fac dar nu cred ca pot. asa ca am sa scormonesc putin iarasi in urma.

pana la urma am stabilit deja ca viitorul nu exista. exista o dezordine calduta, un alb murdar, o mana intinsa cu infinita tandrete, dar pe care nu esti sigur daca vrei s-o apuci oricum. bla bla bla de fapt nu exista. anul viitor o sa fac 30. chestia asta nu m-a crizat niciodata pe bune. m-a crizat mereu, dar de fapt la suprafata, ca un fel de durere de cap asa din cauza ca am stat prea mult la comp o ameteala usoara o greata usoara ca atunci cand dansezi : P de fapt uite o chestie pe care as putea sa mi-o doresc pentru 2009, sa ma alint mai mult prin casa si sa zic ca dansez :) just kidding

asa ca n-o sa ma crizez nici acum decat putin :D pe chestia cu 30

pentru ca de fapt nu cifra asta rotunda conteaza

conteaza ca intr-un final mi-am terminat teza (nu terminat terminat dar aproape) si ca asta era o chestie care m-a tinut blocata, cel putin in ultimul an. daca ma uit inapoi nu ma mai pot recunoaste si nu o zic numai asa. pur si simplu eu nu sunt asa cum am fost, fiindca mi-aduc foarte limpede aminte tot ce mi s-a intamplat ever :)

si daca mi-am terminat teza, despre care nu pot sa spun cum e inca (mai e ceva de lucru), inseamna ca am terminat cu romaniapostrevolutionara pur si simplu, si asta inseamna ca m-am vazut bine de tot acolo si ca gata, s-a terminat. va trebui sa trec la altceva :)

si probabil si blogul asta trebuie sa se incheie pentru ca n-a fost adevarat adevarat dar n-am de unde sa stiu deocamdata ce-o sa se intample

si ce vreau sa spun (pentru unii o sa fie funny pt ca e o obsesie mai veche de-a mea) neaparat e ca exista totusi un lucru care-mi place la mine :) nu am si nu am avut niciodata prejudecati. chiar daca de multe ori n-am convins. dar adevarul este ca pur si simplu nu am desi nu am nici curajul sa fiu atat de libera. nu stiu daca se intelege ce vreau sa spun you are safe with me don't worry :) sunt rea sau proasta sau isterica sau aroganta sau pierduta etc. numai atunci cand cineva nu ma place back :) si oricum imi revin si nu ma supar niciodata pe nimeni :) desi ma feresc de oamenii care ma obosesc, desi imi pare rau pentru ei si nu e frumos :) si poate nici n-am dreptate etc.

of si probabil asta e cel mai ambiguu post scris vreodata aici dar asta e sunt prea linistita ca sa se inteleaga ceva :)

si mai vroiam sa spun ca nimic nu poate fi atat de rau atata timp cat in fiecare an gasesti cel putin o persoana de care iti place foarte mult, chiar daca uneori (nu e totusi cazul anului asta) nu te place back :)

mai bine ma opresc oricum am devenit probabil deja demult boring si lame

si mai vroiam sa spun ca vreau sa fac din ce in ce mai mult sport si ca imi pare rau ca n-o sa mai pot merge cu oana :)

Silence Is Sexy

2008-11-12T01:20:00.001-08:00

nu ma pot abtine sa nu pun piesa asta, care e cu adevarat de taiat venele :D initial am vrut sa fac si o dedicatie pt ca tocmai lucram pe textele cuiva dar mi-am amintit clar, cata ironie vai, ca de fapt nu se poate comunica asa natural, adica nu se poate comunica deloc, indiferent cat de sexy e sau nu : P enjoy
volumul la maxim, trust me on this, si ascultati pana la capat please :)

Einstuerzende Neubauten - The Garden

2008-11-11T06:29:00.001-08:00

ma termina piesa asta :) tocmai i-am trimis-o dianei, desi inainte i-am trimis twinkle, twinkle si am stricat tot efectul :D dar asa e cand vorbesti pe fuga inghesui si vesele si triste, le comprimi :D

dollmail

2008-11-09T00:00:00.000-08:00

alina mi-a trimis papusi pe mail la prima ora :D am o cafea uriasa pe masa cu un strat fin de lapte (de obicei o beau neagra dar ziua asta e deja asa sensibila : P) dani repara chestii pe covor habar nu am ce repara, de doua saptamani l-a apucat chestia cu reparatul, poate devine steampunker pana la urma, iar eu am o gramada de offlinuri de lasat :) mai tarziu o sa merg la cumparaturi :)

the city

2008-11-04T09:09:00.000-08:00

intotdeauna mi-a placut dezechilibrul lui ludwig meidner, iar astrul din taboul asta mi se pare de geniu :)

Haemoglobin

2008-10-29T06:16:00.001-07:00

ma simt ca o impostoare cand scriu pe blog, deja de ceva vreme, pentru ca adevarul e ca in perioada asta pur si simplu nu ca nu pot dar nu simt nevoia sa vorbesc si oricum in expunerea asta a fost mereu ceva fals, un ranjet pe dedesubt
piesa asta o ascultam demult cand nici macar nu-mi placea trupa :)

noduri

2008-10-25T10:05:00.001-07:00

e ciudat cum stau aici sudată la comp zile-n şir şi înnod poezia contemporană până o să iasă o plasă de noduri în loc de o plasă de păianjen delicată şi metafizică, o plasă de noduri grosolane şi cât se poate de palpabile, în timp ce dani iese în lume pedalând pe bicicletă şi se întoarce cu dovezi ale unei existenţe cu mult mai stranii acolo, afară, în natura repudiată

nu există nimic mai straniu decât fiinţele vii pulsând de fapt chiar acolo unde le este locul

e ciudat şi cum reuşeşte să pompeze atâta disorder partea aia superdisco din piesa de mai jos. dar poate o să arunc un pumn de nisip pe bucăţile astea cândva

în fine, iată ce foto mi-a adus dani : ) prima e de acum cateva saptamani de la valeni, iar cea de-a doua e de azi de undeva din apropierea bucurestiului

stiu ca e un post patetic si necorespunzator, dar asta e : P

Depeche Mode A Question of Time [Album Version]

2008-10-18T07:51:00.001-07:00

liniute si patratele

2008-10-15T09:34:00.001-07:00

ieri a fost cu prietene, astazi cu familie :D a fost o zi lunga, rea, obositoare si superenervanta

am fumat mai multe mai multe tigari

m-am rastit la colega mea de la job de care de fapt imi place si care m-a si iertat dar cu atat mai rau pentru mine nu meritam

m-am rastit la maica-mea la telefon

n-am avut rabdare s-o ascult pe bunica-mea care e in spital si e cu mintile usor ratacite

n-am intrat deloc pe mess desi probabil some of u needed me stiu stiu de fapt stiu

am baut numai cafea desi se presupune ca defintiv combustibilul meu a devenit ceaiul

am fost toata ziua exact asa cum si arat de fapt, pentru ca m-am imbracat numai in liniute si patratele

si asta o sa devina un blog hipersenzitiv

tot nostalgie

2008-10-14T05:10:00.001-07:00

in adolescenta am avut foarte fixa in minte ideea (care a ramas multa vreme insurubata acolo undeva) ca ar fi cel mai frumos sa am un prieten ( nu boyfriend, asa ceva am avut, thx god, altfel as mai fi dezvoltat cel putin inca un peisaj de obsesii si nu o prietena, pentru ca prietene am avut mereu)

si o vreme chiar asa mi se parea, fire baietoasa, usor mai serioasa si mai inteleapta (ha ha ha), ma intelegeam ok cu baietii. dar nu destul pentru best friends totusi. si nu pt ca m-ar fi considerat ei girlish sau ceva, ci pur si simplu fiindk erau si ei destul de chinuiti in lupta aia cu maturitatea de care tot tragi sa te acoperi si ea e din par de camila si e facuta ghem langa pat si e prea grea s-o ridici si pur si simplu ai la dispozitie numai un colt care nu ajunge :) stiu ca-mi place sa aberez ...

am incercat mai tarziu, cand depasisem cu totii, si noi fetele adik si ei baietii PRIMA ETAPA, dar de fiecare data cliseele mi-o luau inainte si a fost mai mult trist. pana la urma a trebuit sa ma multumesc cu fetele. mi-am tot facut mereu prietene (la facultate, la job, plus prietenele vechi de la corabia sau pur si simplu cate-o zi mai generoasa mi-a facut cadou prietene noi :)) si tot ies cu fetele (asta e), de fiecare data cand am timp, si chiar cand n-am ne vedem la biblioteca sau cine stie pe unde sa facem chestii utile

asta ca sa nu incep cu dani e si prietenul meu, chiar daca e adevarat : P

in fine, am mai depasit o noua criza, asta era. si nostalgia ca am mai aniversat azi o prietena :) lamultianiagain. anul trecut de ziua ei am fost la mogosoaia de fapt in afara orasului nu conta unde, dar la mogosoaia am ajuns, si dupa am mancat la un restaurant chinezesc si au fost si baietii si am stat aproape toata ziua impreuna. anul asta am fost numai noi doua dimineata la vintage kitchen si am mancat clatite cu dulceata (da, fix clatite) si am baut cafea cu scortisoara si am fumat marlboro lights si nanotek. ziua mea n-am sarbatorit-o cu nimeni anul asta, am mai vorbit despre, a apucat in zona de criza, asta e, de obicei imi sarbatoresc ziua chiar daca uneori cu cinism :D

cu celelelate prietene am reusit sa ma intalnesc cumva mereu pe fuga, mereu cadouri neinspirate, mereu oboseala si nostalgie multa multa.

oricum vroiam sa spun ca-mi plac foarte mult prietenele mele toate si ca abia astept sa am mai mult timp sa le scot sa facem chestii de baieti :D (era o gluma proasta evident asta ultima)

in rest scriu la teza, citesc poezii cu panteism si fior religios to refresh (ha ha ha). de data asta chiar nu glumesc chiar asta fac daaaaaaaar si cu dereglare si visez la o mie de chestii si aproape m-am obisnuit sa citesc cu corpul asa cum zice barthes ca e mai frumos (:D) si am o mie de lucruri in jur cand citesc si mai am sa-mi pun betisoare parfumate si sa-mi cumpar o aplica din aia care face umbre

Animal Collective - Fireworks

2008-10-10T00:18:00.001-07:00

gata a venit (week-end-ul) am toate conditiile se pare sa fac ce mi-am propus pt ca oana nu mai merge la vintage, alinei i-am propus numai cu jumatate de gura si pana la urma n-o sa merg si probabil nici ea nu era chiar pregatita :D, dani pleaca sa se plimbe cu bicicleta pe la munte, la doina mergem altadata amandoi,si alta propunere n-am mai primit deocamdata, asa ca raman singura si o sa fac tooooooooot ce mi-am propus. seeya
mai sus piesa zilei

Sonic Youth - Teenage Riot Video

2008-10-09T00:25:00.001-07:00

:) sa incepem cumva dimineata, sa ne prefacem ca lumea nu mai e abraziva, ca e tamponata cu vatelina, cu haine moi si foarte colorate :) am schimbat tura azi la job, in loc sa fiu dupa-amiaza sunt dimineata si tocmai sunt in pauza de ceai ( e cald si bun de data asta) si sunt in tura fix cu colegii care-mi plac si o sa urmeze week-end-ul si iar mai prind usoare aripi pt ca ma gandesc ca o sa fac atatea si atatea (nu o sa fie destul timp, dar ... sa ne prefacem)si chiar daca sub piele e inca rece si trist si o sa mai fie pana iesim cumva la soare cel putin pe dinafara sa ne pansam cu nimicuri calduroase :)

Tuxedomoon - Bonjour Tristesse

2008-10-08T08:56:00.001-07:00

de ascultat de mai multe ori imi place mult :)

Birdy Nam Nam - Absesses

2008-10-07T07:43:00.001-07:00

asha :)
fiindka tot am dat la cineva sa asculte azi si i-am dat mai intai un link care se auzea prost

abraziv

2008-10-06T02:11:00.001-07:00

scriu in continuare, macar asta e ok, o sa-mi termin teza la timp (in prelungiri la timp), dar in rest totul merge prost. parca viata insasi, da, Viata, a devenit abraziva. si iar sunt asa enervant de sensibila si iar simt o pofta monstruoasa sa ma strang sub patura si sa nu mai ies niciodata. probabil e si din cauza ca am citit prea multa poezie in ultimele cateva luni si poate e si de la ploaia de ieri si de la prajitura prea dulce si de la usoara isterie care a pulsat cand am vorbit cu diana (desi asta s-a terminat cu bine) si de la oboseala din vocile prietenilor mei (care erau totusi veseli) aseara sub o reproducere ieftina din da vinci si de la ceaiul pe care l-am baut rece dimineata fiindca am uitat de el

de fapt nici nu conteaza de la ce

de fapt nici nu conteaza de la ce

va trebui sa schimb in curand ceva, semnificativ sa schimb, ca sa fie bine, fiindca asa simt ca mi se blocheaza trasaturile in ceva ce nu-mi seama, ca mi se blocheaza muschii si nu sunt home ci intr-o casa straina. ce frumos ma chinui sa slefuiesc lucrurile si asta trebuie sa inceteze

dar daaaaaaaaaar

fac mereu asa aici pentru ca altfel nu-mi permit sa cad artistic in destainurile cu prietenii sau nu ca nu-mi permit, nu reusesc (simtul ridicolului prea dezvoltat, vina iarasi ca de fapt ce mi s-a intamplat mie nu e mare lucru etc etc)

dar pot macar sa zic asa, precum poetul: "Munca omeneasca! Iata explozia care-mi lumineaza din cand in cand abisul."

in fine, am vrut sa las macar o umbra pe-aici fiindka sunt asa de trista si de jalnica azi si asta mi-a venit

oricum stiu ca nu e grav pur si simplu nu am timp sa las gandurile sa alunece in voie si din cauza asta sunt repezita si gresesc si simt viata asa abraziva

criza

2008-09-23T06:22:00.000-07:00

hello incerc sa scriu dar nu sunt sigura ce-mi iese (mi-am iesit din mana)
mai intai ar trebui sa spun ca sunt un dezastru. nu mi-am terminat teza la timp. m-am blocat si n-am mai putut sa scriu asta e mi s-au innodat rau gandurile dar acum sunt ok scriu din nou
numai ca am pierdut timp pretios asa ca am fost la coordonator si mi-a semnat prelungire si acum o sa intru-n prelungire si sper sa nu ma mai blochez ever
sper sper sper. oricum mai am foarte putin si corectura (bleah)
am fost in concediu trei saptamani destul de ciudat. doua saptamani am stat la corabia singura cu bunica lui dani (81) fiindka ai lui erau in concediu si cineva trebuia sa stea si dani nu avea cum asa ca eu am fost

m-am mutat cu jumatate din biblioteca (daca era nevoie de ceva!!!!!!!!!!!!!) si cu laptopul si a fost f bine asa fiindka am stat la curte si am mankat numai bunatati si am scris sub salcie si sub mar si am meditat sub nuc :D si seara aveam intalnire cu maica-mea si ne plimbam pe langa monument la apus si cu miky cateodata care zvacnea nebun in lesa si pe care alti caini mari si urati tot vroiau sa-l pape : P
si mai pe intuneric cu frate-meu care nu prea mai are asa atacuri de panica dar care mi-a povestit :D
dani a venit in week-end taica-meu a facut intre timp o vizita la bulgari si mi-a adus leva si mai multe chestii
am intrat pe messenger f rar fiindka compul cu net de la corabia e pozitionat ciudat si era incomod si oricum n-aveam nici timp nici chef
intr-o zi am plecat la cinci dimineata cu microbuzul de la corabia si am venit in bucuresti la intalnirea cu prof. la uniune (fara lucrare gata). asa de ciudat a fost orasul ca mai demult cand eram mica si veneam in vacanta :D
ziua mea a fost cand eram la corabia si a fost frumos ca a fost vineri si a putut sa vina dani si in rest am sarbatorit langa imprimanta cu bucatile din lucrare iesind din intuneric la taica-meu in birou cu el si maica-mea si cu dani si frate-meu asteptand la o bere in parcul de vis-a-vis
am plecat de la corabia dupa doua saptamani singura iarasi cu microbuzul, la bucuresti nu ma astepta nimeni - intre timp dani a inceput el concediul - am dormit mi-am facut bagajul (n-aveam net) compul lui dani nu mergea laptopul meu ramas la corabia si am plecat noaptea cu oana la savarsin unde a fost ok si de data asta :)
acum sunt la job mi-a crescut parul si nu stiu daca sa am mai tund nu m-am vazut ink cu nimeni si o sa am o perioada de vazut intens de ex azi cu madi maine cu raluk joi poate cu diana etc etc :D intre timp scriu tot timpul cand sunt acasa sunt la comp o s-o iau razna poate :)
concluzia ar fi o criza de timp serioasa si tocmai acum cand s-a lasat toamna :D

ce foto mai are cristina prin comp

2008-09-21T07:02:00.001-07:00

am gasit fotografia asta undeva pe net n-am chef sa caut unde si mi-am copiat-o in comp

cand o sa am chef ma revansez si pun si semnatura corecta aici

in rest f mult de lucru no time to sleep si mi-am pierdut ochelarii :)

Blonde Redhead- Misery Is A Butterfly

2008-09-18T06:36:00.001-07:00

deocamdata numai bucatele de muzica, nu pot sa ma adun sa scriu ceva, dar asa oana cel putin are sa fie sigura ca si cand va veni urmatorul post va fi unul intr-adevar foarte lung :)

Vive La Fete - Noir Desir

2008-09-16T23:44:00.001-07:00

pana la urma trebuia sa pun piesa asta :) iata, cu ocazia scoaterii din casti :P

see you soon

2008-09-16T07:16:00.000-07:00

si pt ca nu am mai postat de foarte mult timp imi permit sa postez de doua ori in aceeasi zi
pt ca mor dupa fotografia asta

ok, so

2008-09-16T07:04:00.001-07:00

ok, so i bring no picture of 29
but i bring you lots of pictures from savarsin click the link and you ll see
i m above clouds although i have million things to do
i ll try to come here more often to light a cigarette or something
at least
i have no time to cry as you re used to as i m used to
i have no time for movies or for books only compulsory
i have no time to watch myself in the mirror and rage on
i think i m a good person i love people some of them love me back
i don t hate myself anymore only sometimes just for a minute or two
i never hated anyone and this is true only sometimes i try to defend
i can t wait to hit 30 i ll be happy to hit 30 :)

fifteen :P

2008-08-15T01:53:00.000-07:00

astazi e ziua mea :) pentru ca sunt maria-cristina. ziua mea adevarata o sa fie pe 29.

fotografia cu papusha am primit-o cadou pe mail de la o prietena (danutza) care nu este in buc :) si mai vreau fotografii cu papusi vreau mai multe :D si cel mai frumos e sa fie de fiecare data alt ochi care surprinde.

mai am niste papushi primite mai demult de la diana aici

de ziua mea adevarata o sa pun o fotografie cu mine (prima pe blog) si pe urmatoarea o s-o pun cand o sa fac 30 si pe urmatoarea cand o sa fac 31 etc :)

loveyouloveme :)

ps. a mai aparut o papusa aici tot de la diana

middle(sex)summer crisis

2008-08-13T07:52:00.000-07:00

sunt din nou in bucuresti. m-am mutat la biblioteca academiei (bibliotecile se inchid pt ca vara lumea nu se duce la biblioteca si eu ar trebui sa ma inchid si eu si sa plec nu sa ma mut la alta biblioteca, dar in fine ). cel putin e ok ca nu merg singura si ca am cu cine sa fumez (ieri a fost oana, astazi ada, maine or sa fie amandoua : P)in curtea aia imensa si pe alocuri umbrita si in care nu exista scrumiere si nu-mi place sa scrumez pe jos si mai ales sa-mi sting chistocul pe jos dar asta e). si cel putin e ok ca nu mai citesc nimic sa fie nevoie de maxima limpezime, de fapt acum recitesc cartile de poeme de la capat. e chiar intr-un fel weird. stau in sala aia super rigida si nefamiliara (pt ca nu-mi place) si citesc poem dupa poem ore in sir. iar in jurul meu domnisoarele mascate care rasfoiesc volume cu ziare vechi, otravite. dupa ce plec de la biblioteca o iau frumusel spre romana pe dacia si merg la job si traduc pentru s t r a i n a t a t e stiri despre ce zic politicienii romani despre Georgia despre ce zic politicienii romani despre noul sef al dna ce zic politicienii romani unii despre altii cat de prost a iesit raportul de tara pe justitie si cata coruptie exista in romania si dup-aia despre medaliile de la olimpiada si despre cate masini vrea sa faca dacia-renault pana in 2015 si dupa daca mai am timp citesc pe reuters si ap si daca mai am timp mai citesc pe net, in ultima vreme de fapt mi-am descarcat terry eagleton de pe digi. si dup-aia imi bag castile in urechi (daca nu cumva am uitat sa feed la priza instrumentul) si ma deplasez la tramvai si cobor o statie mai devreme sa-mi cumpar mancare de la magazin si dup-aia sunt foarte obosita si mai am ceva de citit/scris CEVA DE FACUT si dup-aia dani ma bate oricum la cap sa iesim la alergat in jurul parcului mai nou ma bate la cap sa ies cu bicicleta si la unsprezece cand ne intoarcem fac dus si ma asez in pat si dup-aia ne intrebam cand mai vedem si noi un film si cine cand sa descarce filme
si dup-aia in week-end am ore de sofat intens fiindka am facut pauza si in sfarsit se apropie examenul (pe 19) fiindka l-am reprogramat de fraiera
si dup-aia o sa-mi iau concediu si n-o sa mai ies nicaieri (in afara de ziua mea pe 29 cand o sa ies cu prietenii si o sa bem ceva pe terasa linistiti si cui ii pasa ca 29 de ani chiar nu-mi pasa poate dimpotriva chiar imi place)
si dup-aia o sa mai treaca putin timp si imi termin teza si n-o sa mai am concediu dar si ce daca o sa mai treaca putin timp si vine alt an si am concediu si nu mai mergem niciodata pe litoralul romanesc (asa am zis si anu trecut si tot am fost dar n-o sa se mai intample)
litoralul romanesc e plin de gandaci foarte mari majoritatea cu numere de bucuresti dar si din-toata-tara si nu ai pe unde sa treci niciodata nu ai pe unde sa treci si ne-am pus corturile lipite de gardul de la bulgari in vama fiindka camping ul din 2 mai care era linistit si ok anul trecut acum era full si am dormit o noapte pe camp lipiti de gardul de la bulgari si cu muzici de la folk u oribile oribile si dupa am fugit in statiunea de familisti cap aurora unde am gasit un golfulet cu o plaja absolut libera. pe la pranz am ramas acolo absolut singuri noi cinci. dar chiar si cu plaja libera libera nu mai merg niciodata pe litoralul romanesc sa ma lovesc de toate pietrele cand intru-n apa. sa ies de-acolo cu genunchii juliti asa cum am iesit.

si dup-aia zilele astea o sa ma duc sa ma tund pt ca m-am facut aproape creata de mult ce-a crescut.
la mare am fost pe drumul pe calarasi, prin podisul dobrogei, care a fost liber si cu peisaj de preerie, ca sa zic si ceva frumos. am trecut dunarea cu bacul si am fotografiat silistra-sinistra (n-avem absolut nicio fotografie de la mare, numai de la dunare :D) si pe mine ma fascineaza rau produsele pe care scrie cu litere chirilice fiindka nu inteleg nimic

si cel mai mult vreau sa plec din ro pt mai mult timp :D cu dani si fara sperante ca nustiuce pur si simplu vreau

si cel mai mult vreau sa raman linistita si cred ca mica mea umila penibila criza a trecut deja sau iar o sa-mi spun i'm not the type you know si vreau foarte mult sa am mai mult timp liber sa citesc si sa fac alte chestii pt ca sunt asa obosita si asa ma chinui sa fac ce-mi place in cinsprezece minute libere cand si cand si asa d etare ma enerveaza asta incat, pe langa ca o sa devin proasta daca n-o sa am mai mult timp sa-mi latesc si scalambai gandurile, o sa devin iar usor isterica. dar nu deviata :)

si bunica-mea n-o sa se mai faca bine niciodata si e oribil sa-ti inghita boala tocmai capul si sper sa fie tot timpul asa si nu mai rau

si despre scandalul de la icr ny vreau sa zic numai atat, de fapt fara legatura: prietenii mei f inteligenti gandesc uneori cumplit de retrograd desi de cele mai multe ori sunt inteligenti totusi. si din cauza asta cred ca e obligatoriu pt mine PENTRU MINE SI OBLIGATORIU sa plec o vreme din ro si imediat ce termin teza asta o sa fie prioritatea mea no. 1

mi-am cumparat ieri blank - vlad moldovan si probabil ca in seara asta dupa ce se termina toooooooooot programul :D o sa incep sa citesc fiindka nu mai vreau adrian chivu - caiet de desen pun pe hold fiindka e cu copil autist si eu nu mai vreau copil autist vreau neeeeeeeevroza :D (nu la vlad o sa gasesc neaparat, in general) si astept sa -mi paseze oana mai repede cele mai frumoase creiere si floarea de menghina si o sa-mi aleg ceva la capitolul recitiri (e f frumos sa recitesti stiam mai demult dar subliniez ink. mai stiu pe cineva care ar zice fix la fel: e f frumos sa recitesti : P)

far and away

2008-07-31T03:00:00.000-07:00

sunt la corabia :) singura cu bunica lui dani care sta in casa la umbra cu usa si geamul sigilate sa nu intre deeeemonul caldurii si desira chestii. ii place la nebunie sa desire chestii. dani si ai lui sunt plecati la severin, asa ca suntem numai noi pana maine. iar la noapte o sa ne fie la amandoua friiiiica. iar maine cand vine dani o sa mergem sa stam cu bunicul meu la tara si iar o sa fie ciudat n-am mai dormit acolo din liceu. si-l luam si pe frate-meu, care in curand ar trebui sa apara pe aici deocamdata sa fumam niste tigari impreuna, job-ul lui e la zece metri mai incolo, si toti patru o sa-l sarbatorim pe bunicu-meu care implineste 83 de ani cred. si e singur pentru ca bunica-mea e la spital, dupa ce trei saptamani a suportat o nevralgie trigemeni acasa si aproape innebunise de durerea care-i inghitea ca un gandac mare si paros si electric tot capul (am vazut-o anul trecut cand a avut o criza din asta si era total incoerenta si instabila desi era f furmoasa. dementa e frumoasa in general nu stiu de ce). dar acum e bine, dupa trei saptamani de foame mananca toata ziua si se cearta cu maica-mea. maica-mea nu e deci in cor. deocamdata, este internata cu bunica-mea la slatina. taica-meu e si el singur cu miky. pt ca serban si gabi sunt separate. ca si data trecuta cand am fost la cor. taica-meu implineste si el pe 8 august 54 de ani. cred :D. eu implinesc si eu pe 29 august 29! de ani. dar nu-mi pasa. deocamdata.
mai devreme am fost in curte si am ciopartit niste nuci, am mainile verzi (nu mai stiu cu cine ma certam, cred ca la savarsin, pe culoarea pe care o lasa nucile verzi pe maini, eu ziceam si zic verde, contrazicatorul zicea negru), am mancat pere si prin gradina mai sunt mere, prune, struguri abia parguiti dar unele boabe sunt excelente, si legume si gaini :D gaini urbane, cumparate de la fabrica si hranite de veterinari. nu le suport. nu suport niciun fel de gaini. la prima ora mi-a trimis sms alina care era infundata in biblioteca nationala. tot singura in toata biblioteca probabil :D m-am conversat cu oana putin si astept sa se trezeasca diana ca sa ma duc si eu dupa sa dorm :) si astept sa vad cine mai intra de fapt :P
mi-am luat o multime de carti la mine dar nu ma hotarasc ce sa citesc. deocamdata am citit cateva pagini din fantaneru, dar n-am stare. probabil dupa-amiaza. am mai citit pe net chestii intre doua drumuri pe-afara. intre timp am descoperit si mingea pe care am cumparat-o anul trecut de la mare si f bine ca in week-end-ul viitor mergem si am chef sa ma joc. sa nu uit sa caut si salteaua si si umbrela.
aseara trebuia sa ma intalnesc cu doina si george, care se pare ca nu merg la mare, si cu madi, care asteapta sa-i pov cum a fost la lenny kravitz.
si a fost ok, pt muzica aia am mers, curata, fara ruperi de ritm si de cord, semi-comerciala, saxofonistii mi-au placut mult, de fapt n-am mai auzit saxofon pe stadion inainte si nici trompeta (dar trompeta nu-mi place cine stie ce), am frematat cuminte in rand cu lumea la hiturile alea hundredpercentamerica, dar lenny nu mi-a placut :D as fi preferat sa-si tina gura inchisa si sa nu ne explice ca: we represent....................LOVE, we represent.........PEEEEEEEEEACE, we represent.................GOOOOOOOOD, a fost ingrozitor de penibil, mi-a fost f rusine. si plus ca, la fel ca multi altii, se credea in hungary. desi asta m-a lasat cam rece si mi s-a parut asa de cumplit de naiva dezamagirea intregului stadion. era o chestie care stirbea profesionalismul entertainerului e adev dar totusi...de ce atata dezamagire?
am vazut filmul lui caranfil, restul e tacere, care ne reprezinta la oscar. e un film american :D asta e tot ce pot sa spun, desi unele faze mi s-au parut macar dragute. si am vazut goya/s ghosts care mi s-a parut sec. si in rest am facut ce trebuie de fapt sa fac zilele astea...si am ascultat de f multe ori weird fishes, simultan...

viata-asa-cum-este

2008-07-24T23:34:00.001-07:00

ma distreaza ca am recitit acum postul anterior si-mi dau seama ca si despre carti scriu aici ca si cum ar fi vorba fix despre mine in continuare, despre capriciile mele :) si probabil nici macar nu e corect

si ma distreaza ca m-am imbracat in alb si negru si mi se pare ca sunt ciudata, scindata, poate n-am fost pregatita : P, poate trebuia sa raman in continuare la culori nisipoase, prafuite :)

si ma distreaza ca ma simt f bine si oana imi aduce peste putin timp o multime de carti numai poezie si probabil o sa ma prabusesc si cand o sa-mi revin in simtiri o sa inot pe sub apa : P

si mi-am descarcat filme dupa mult timp si toti prietenii mei sunt in momentul asta ok nu e nimeni accident grav :)

si ma distreaza ca in manastur story andrei dobos ii priveste atat de mult pe CEILALTI cum niciun alt poet douamiist nu o mai face. sunt atatea personaje acolo si nu sunt inventate ca la altii ci real people. probabil pt ca andrei iubeste oamenii mai mult :)

si mai am putin si termin aldulescu si nu-mi mai place chiar asa de mult probabil pentru ca nu reusesc temporar sa empatizez cu romania :D deja am inceput pe dedesubt sa recitesc omul fara insusiri

si cred ca o sa mor inainte sa se inventeze pastila-de-hranit

si m-am saturat de viata-asa-cum-este si vreau si fotografii si regizorii si scriitorii si artistii plastici mai putin pt ca ei deja sa nu mai FACA viata-asa-cum-este. sau nu numai viata-asa-cum-este

si nu mi-am mai cumparat nimic-nimic de doua zile. si nu mi-am mai schimbat piesele pentru outdoor si vreau sa vad daca innebunesc ascultand aceleasi piese. probabil.

si iata ce se intampla in lume. politica-religie-sport. nu stiu ce mi-a venit. probabil ma distreaza si asta dar deja aici trebuie sa fie isterie : P

si isterie e si foto. numai papusi blythe

world news:

Hugo Chavez was on a hug-and-make-up
visit to Spain on Friday, his first since a now-infamous
exchange in which Spain's normally reserved monarch told
the voluble Venezuelan leader to «shut up» at a summit in
Chile last year.

Students at a New Zealand
university have offered a reward to any student who carries
out a citizen's arrest of U.S. Secretary of State
Condoleezza Rice during her visit to the country.
Auckland University Students' Association President, David
Do, says the 5,000 New Zealand dollar (US$3,700) reward
will be paid for a citizen's arrest of Rice for
«overseeing the illegal invasion and continued
occupation» of Iraq.

Asian markets fall sharply following Wall Street losses

The Athletes Village, a sprawling complex of high-rise
apartments that will lodge 16,000 athletes and officials,
formally opens Sunday

China unveiled its largest team of 639
athletes Friday for the Beijing Olympics, a squad many
expect will dislodge the United States from the top of the
medal table.

Eight people have been killed 23 injured
after a mosque that was under construction collapsed in
northwest China.

Solemn hymns and prayers are
resonating in golden-domed Orthodox cathedrals across
Ukraine on Friday to mark the 1020th anniversary of this
region's conversion to Christianity.
But the sonorous sounds may be drowned out by the din of a
fierce political battle.
Ukrainian officials are determined to use the events to
lobby for autonomy for the local church from Russia, while
the dominant Moscow Patriarchate will fight to retain
influence over this mostly Orthodox country of 46 million.

and

At the 16 th edition, the event, organized by Sighisoara Town Hall aims to put an emphasis on the ambience specific to the Middles Ages and to bring back to life a world which many thought long gone (knights, witches, clowns and monks will be strolling on narrow streets and by the old walls) .

head in the clouds

2008-07-22T02:09:00.000-07:00

e nor afara si deja incep sa simt presiunea, asa ca am facut frig si-acum astept sa-mi inghete orice emotie. altfel caldura insuportabila, in ciuda soarelui disparut, ar dezechilibra iarasi sistemul, care de fapt functioneaza bine lately, pentru ca l-am uns cu vitamine.

in plus, l-am si setat iar pe alergat seara tarziu si l-am si dus la dunare la inot, nu pe mal ci pe insula, acolo unde nisipul e cel mai fin si apa e cea mai curata. in plus, cand l-am dus la inot, cand am fost adica la corabia, a fost foarte liniste acasa, pt ca erau numai taica-meu cu miky si n-a mai trebuit sa alerg de la dani la mine si de la mine la dani tot timpul. l-am scos numai putin pe miky la plimbare dar oricum murea de cald, avea toata blana lui blonda si ondulata naclaita de sudoare si ma enerva si ca avea ochii rosii de la plans dupa maica-mea, desi e catelul meu personal.
si pentru ca tot am vorbit de animale, la casa noastra de la marginea orasului a aparut o catelusa, tot blonda, f simpatica si a facut si pui si acum avem pui : P si pentru ca tot am vorbit despre animale, cea mai rea colega a mea de la job aduce mereu mancare la porumbei si ei fac scandal si se bat pe mancare fix la geamul meu si mi se par fff rai.
anyway, acum sunt back in buc, merg la job, scriu si citesc, imi cumpar chestii (mie nu-mi placea sa-mi cumpar chestii toata ziua, nu stiu ce s-a intamplat, ceva), imi propun sa merg sa-mi mai cumpar carti soon, o sa vad cand, deocamdata citesc, pentru propria-mi placere trebuie sa precizez, pentru ca sunt nevoita in continuare sa separ lucrurile, radu aldulescu – sonata de acordeon de la oana.

inainte de aldulescu, am citit attila bartis - tihna care mi-a placut destul de mult si care a venit dupa urbancolia lui dan sociu, care nu mi-a placut aproape deloc. dar sa incep cu ce mi-a placut.

in tihna se dezv povestea unui scriitor care sta cu mama (o relatie bazata mai mult pe ura, dar ura creează si ea legaturi puternice bineinteles, poate chiar mai puternice decat iubirea etc.) în mod normal ma enerveaza subiectele apasat freudiene, dar pur si simplu imi place cum scrie bartis, foarte nervos si f frumos in acelasi timp, fara a patina exagerat spre frumos, patinand in schimb uneori destul de riscant pe nervos. probabil ca tensiunea asta, extenuarea care aluneca in cinism, isteria de fapt dezlipita de sine etc. mi se si potrivesc f bine :D

tot despre un scriitor care sta cu mama scrie si dan sociu, numai ca in timp ce bartis face sex, sociu face sex singur. in timp ce bartis are nerv, sociu e apatic etc. asa am ajuns la urbancolia. cu care am avut in principal doua probleme: structura e complet ratata. de fapt nu exista. intr-un fel mi-a adus aminte de fric al lui agopian numai ca acolo existau in ciuda rupturilor mii de fire care se conectau in mii de teorii postm. sociu pare ca incearca acelasi lucru, dar nu numai ca schema e acum si mai fumata decat atunci cand a aparut fric, dar romanul lui sociu e complet nelegat si n-are deloc adancime. cele cateva comparatii sexuale de la inceput sunt oribile, chestia cu poezia si laba trista la fel. poate teoria conspiratiei ar fi mai interesanta daca nu o stiam deja pentru ca a povestit-o inainte sau am citit undeva. oricum, nu e destul. si doi: schimbul de mail-uri cu pascal (bruckner) mentorul in treburile sexuale mi se pare imposibil de inteles. pt ca sper ca e autoironie acolo dar nu cred ca e dar totusi sper si prefer sa nu-mi dau seama ce e exact.

dupa ce termin aldulescu, o sa recitesc omul fara insusiri. sper sa-l citesc in week-end-ul celalat sau intinsa pe nisip la mare sau cu picioarele intr-un rau f rece undeva. in week-end-ul celalat pentru ca in asta o sa mergem la concert: love revolution :D. asa am mira ca merg la concertul asta dar in acelasi timp imi dau seama ca asa si trebuie: relaxare nu disciplina : P love you

ordinea si zbaterea

2008-07-15T08:04:00.000-07:00

postez pentru prima data un poem pe blog. un poem ratat. care n-a ajuns la nimeni, dar care mi-e foarte drag. poate tocmai din cauza asta. este genul de poem indelung slefuit, din care am extras la nesfarsit imperfectiuni si respiratii,

pe care l-am vrut oficial si induiosator. ca discursul unui pitic genial, unui pitic dictator. un discurs chiar si cu imaginatia foarte controlata. un discurs al unui pitic dictator batran. un discurs in care fortele se cunosc, se adulmeca, isi dau tarcoale si nu se confrunta niciodata, un discurs in care intri pentru a te ciopli. nu pentru a te elibera, ci pentru a te constrange. :)

poate de fapt aici era locul lui de la bun inceput

sunt foarte linistita zilele astea. azi dimineata am baut o cafea cu oana care s-a mutat aproape de mine si mi-a adus carti. printre altele mi-a adus urbancolia care la prima rasfoire nu-mi prea place. dar o sa vad. deocamdata citesc uzodinma iweala, fiarele n-au patrie, despre copii soldati si in continuare chestii pentru teza. in week-end m-am intalnit cu doina&george, mi-am luat bilete la lenny kravitz pentru ca aveam chef sa merg la un concert si asta era cea mai ok varianta afterall, mai ales avand in vedere ca o sa mearga si alina cu noi :) in rest, imi cumpar tot timpul chestii, mananc fructe si beau multa cafea si scriu scriu scriu sa termin odata

H+

Întotdeauna e bine să ai o poveste ticluită

la revoluţie. Ochii femeilor şi ochii bărbaţilor

s-au retras în tranşee, sunt cocoşi de luptă umflaţi

pe firul de iarbă -

dacă nu eşti atent poţi chiar să-i pierzi,

printre frunzuliţe abia ieşite din ţiplă,

lăcuste cu antenele iuţi sau cărăbuşi sintetici -

iar norii de praf se ridică oricum, în haite nervoase

în urma maşinii, pe drumul în pantă.

Să nu te laşi înfrânt în faţa mecanismului nou-nouţ

împrăştiat în zeci de piese pe mijlocul drumului,

direct în lumina soarelui,

să te gândeşti repede la o poveste,

iată cum perechile de glezne tinere mărşăluiesc deja

se apropie pe cărarea îngustă,

muşcate delicat, din loc în loc,

de tufe lucioase de mentă.

Despre chiar dimineaţa în care

te-ai ridicat în capul oaselor

şi totul era în sfârşit în jurul tău smuls din fire,

deşi nu te-ai putut bucura, ţi-ai dat seama imediat

că nu-ţi mai simţi picioarele

şi că revoluţia tocmai a-nceput.

Ai rămas atunci nemişcat,

liniştea se-ndepărta de tine hiperlucidă,

iar în hiperlinişte nu erai mai mult decât

un pui de pernă şifonat

urmărind zbaterea unei zile,

ordinea şi zbaterea.

Cauţi din ochi să vezi unde s-a ascuns puştiul

şi iată-l pe balcon întors cu spatele,

apasă cu un singur deget copiii magnetici din raza blocului

ca pe nişte maşinuţe de jucărie,

încoace şi-ncolo. Revoluţia trebuie că da, a început.

Poate chiar atunci când ţi-ai vizitat prietenii:

îmbrăcaţi în aceeaşi cămaşă de lână albastră,
femei şi bărbaţi, ei stau pe prag şi privesc cerul,

au stat pe prag şi au privit cerul hei,

şi nici măcar n-aţi putut vorbi între voi

aşa de tare se înteţise vântul.

Te sprijini mai bine în palme,

dar patul e moale şi din ce în ce mai mult

se topeşte în goana roţilor.

E bine totuşi să ai o poveste pregătită

pentru revoluţie, să fii sigur unde-ajungi

chiar dacă orice nouă întâmplare

înseamnă mai degrabă o picătură de sănătate în plus,

în această lume în care tu ai fost primul

şi tot pentru tine s-a făcut cel mai repede târziu.

the whole world

2008-07-08T04:51:00.000-07:00

poate va era dor sa ma vedeti lovind iar clapele electrocardiogramei, pedaland-o cu gingasie, pipaind-o cu varfurile moi ale degetelor, in timp ce bratele se deschid larg si fusta se umfla ca-n desene animate. nu va fie teama, deja am sunat-o pe diana si am rasucit putin butonul la lacrimi, si-acum i-am picat in brate pe net si o sa se descurce ea cu mine. asa ca o sa reusesc probabil sa imi mentin echilibrul. si cand ma gandesc ca tocmai ieri ii spuneam unei alte prietene ca eu nu sun cand nu ma simt ok dar de fapt asta era demult cand nu era nevoie cand eram asa cum ma mai cred si acum de fapt nu stiu de ce IN CONTROL. e evident ca lucrurile s-au schimbat. am reusit azi sa fiu iar penibila, am ravasit fereastra de messenger a altcuiva inca o data sorry mi-e ffff jena, o sa fac mai multe eforturi sa ma adun, sa-mi tin mizeria in cap pana cand cineva ma lasa s-o vars.

n-o sa povestesc ce s-a intamplat nici de data asta. pentru ca , de fapt, se intampla vreodata ceva? ceva anume? nu, se intampla pur si simplu totul, dintr-o data. te loveste pana cand se vad vanataile. din toate partile.

cand am sunat-o pe diana traversam strada, e o intersectie foarte larga aici, de obicei se face curent si chiar cand e cald simti un fir de aer rece mangaindu-ti in graba obrazul, dezlipindu-ti firele de par. de data asta nimic. soare tulbure, greu.

aseara citeam, ca sa ma mut totusi macar in final de pe palierul asta, sau cel putin sa disimulez ca ma mut, makanin, spaima. e povestea unui batran satir:

Satyriasis is uncontrolled sexual hyperactivity in men who have little or no capacity for deep emotional involvement.1 The term derives from the Satyr, the half-man, half-goat Sylvan diety of Green mythology who reveled in the sexual orgies that highlighted in Dionysian grape festivals.

dupa ce am lasat cartea, mi-am tras compu in pat si -am cautat informatii. e vba de fragmentul de mai sus, care nu e din carte. si asa am aflat si ca nici boala asta si nici nimfomania nu mai sunt de fapt considerate boli. pt ca pur si simplu nu se mai poate stabili cat sex e normal sa faca un om. nu e cel mai trist lucru? asa ca pot sa dau vina pe lume, oricum, the magic XXI. it s not me you know it s the whole world :)

love you all love me back pliz :)

trebuie sa completez cu asta. messengeru meu ma tradeaza. uneori refuza sa-mi trimita mesajele alteori imi mentine o lista care nu mai exista si eu ies si intru iar si vad alti oameni alta viata pe lista si ma trezesc cu offlinuri cand eu am fost tot timpul acolo. asta pentru ca nu vreau sa ma paranoizez nici eu si sa nu va paranoizati nici voi. acum ma duc sa fumez si va sun pe toti : P

fumetti

2008-07-03T08:44:00.000-07:00

când eram în spital, acum mai mulţi ani (am stat aproape două luni), cel mai rău era când primeam vizite. le aşteptam nerăbdătoare toată ziua, iar atunci când se apropia ora începeam să mă sufoc. erau prieteni şi colegi de la facultate care făceau cu rândul, astfel încât să nu-mi rămână nicio zi goală. se roteau ca nişte păsări uşor prăfuite, deasupra unui copac dincolo de geam. în ciuda distanţei însă corpul se încorda mereu să arate bine, să dizolve efectul hainelor cu care mă tăvăleam toată ziua prin pat şi a părului anemic şi a palorii care mi se părea când eram singură atât de frumoasă.
după ce am ieşit în sfârşit, într-o altă lume, pentru că între timp soarele scăzuse în intensitate şi culorile se autodevoraseră şi se făcuse frig, am început să mă gândesc tot mai mult tot mai des la ceva ce nu mă interesase de fapt apasat niciodată: la corpul meu. care de-acum se urâţise şi trebuia ascuns, ferit privirilor, şi care în plus avea nevoie să fie tot timpul susţinut pe dinăuntru cu cârjele minţii. şi mai era şi oboseala rămasă de-atunci captivă, care nu se mai spală din sânge.
nici nu ştiu de fapt de ce mi-am adus aminte de asta, poate pentru că a fost toată perioada asta agitată şi demolatoare de gânduri sănătoase, poate că pasul în gol tot din cauza oboselii adunate în ultimele luni a declanşat. în fine, nu contează. aseară după job am convins-o pe alina să meargă cu mine să-mi caut sandale. şi mi-am cumpărat rapid, era deja 9 seara când am ajuns în magazin, nu una, ci două perechi. pur şi simplu nu m-am putut hotărî. abia acasă când le-am scos din cutii mi-am dat seama cât sunt de diferite:
prima pereche e cu talpă joasă, cu două barete late, negre, de lac, dispuse futuristic, cu catarame mari aurii, uşor SM, iar cea de-a doua e cu talpă înaltă (nu toc) cu barete din piele foarte moale, în trei nuanţe: un verde veşted, maroniu-roşcat şi o nuanţă de bej. o pereche de sandale pentru jumătatea grăbită, schizoidă, isteric-alintată a creierului şi una pentru latura mai visătoare, mlăştinoasă, molatecă, caldă
aşa stau lucrurile deci: o pereche de sandale pentru cristina care vrea să fie plăcută de toată lumea (şi nu se poate şi suferă) şi o pereche de sandale pentru cristina care vrea mulţi prieteni şi căreia îi este fff drag de toţi : P
o pereche de sandale pentru cristina care a stat la petrecerea de la liceu (zece ani de la absolvire ţine ochii laaaaaaaaaaarg deschişi) mai mult la masă şi care a fumat şi a fumat şi a fumat şi o pereche de sandale pentru cristina care a fost şocată a doua zi când şi-a dat seama că au existat şi bârfe
mai mult despre petrecere nu e de zis. un punct mare, îngroşat.
so, ce să facem până la urmă cu trecutul? o soluţie cel puţin am găsit: facem fumetti-es. luăm frumos plicurile cu fotografii, lipim o folie subţire peste ca să producem efectul de lumini şi umbre şi bineînţeles punem propoziţii scurte şi funny în gura personajelor : P

something is very wrong

2008-06-27T05:25:00.000-07:00

n-am repetat din greseala, asa am simtit nevoia. nu prea am chef sa ma interoghez de ce. este pasajul de la universitate inca in lucru. il recomand celor care nu l-au vizitat inca. recomand echiparea cu ochelari de soare sa fie intunericul cat mai apasat si casti in urechi. fotografiile sunt si nu sunt atat de expresive pe cat le-as fi vrut, dar am decis sa nu lucrez deloc pe ele, pentru ca postul asta este dedicat cuiva care probabil astepta un post urat. si asta e un post urat. unul foarte urat. pentru ca nici el nu ne salveaza

most precious

2008-06-24T05:28:00.000-07:00

gata. in sfarsit, simt cum nervii mei subtiri si inalti incep usor usor sa se aseze. si-au plecat deja capetele si-au indoit genunchii. inca putin, inca putin si pe suprafata lucioasa or sa alunece numai niste simple bilute colorate si la sfarsit n-o sa se mai vada nimic. luciu si deasupra intunericul linistitor

sau poate in loc de bilute colorate, or sa mai bantuie o vreme acolo sus familiile de termite, despre care am citit ca au nevoie sa se intoarca mereu mereu din expeditiile lor acasa sa-si reconfigureze sistemul de orientare. or sa faca mii de curse din astea si la sfarsit campul o sa fie scrijelit in intregime cu flori :D

nu cad iarasi, nu, nu, era un test :)

ce se intampla acum? in primul rand fac ordine, planuri, ma joc cu orele fixe, cu listele, cu programarile, cu compartimentele si seratarasele etc. in loc sa continuu sa ma leg cu inselatoarele corzi elastice mai bine fixez lanturi scurte si rigide. nu-mi permit nici sa ma intorc ca termitele la cuib (pentru ca spre deosebire de ele eu ma tulbur in loc sa ma limpezesc, cuibul meu e toxic, e plin de viermisori cu miros de trecut, trecut mort ca orice trecut) dar nici sa ratacesc pur si simplu nu pot

si o sa ma leg ca intotdeauna de prieteni si de oamenii care-mi plac. o sa merg cu madi si cu doina la petrecerea de la liceu saptamana viitoare si o sa vad acolo o gramada de oameni de pe chipul carora au disparut trasaturile de adolescenti si o sa fiu ok, nu-i asa? o sa merg maine s-o vad pe alina si o sa-mi povesteasca tot si o sa pivotez in jurul povestii si o sa fiu calda si o sa-mi fie bine, o sa ma rog de oana desi e deja cam tarziu sa mearga maine cu mine (iar) sa vedem instalatia lui bogdan (lipcanu) si o sa ma blochez cateva ore pe asta, o sa ma gandesc la vasile (leac) care a stat o zi intreaga la pescuit si n-a prins nimic si data viitoare cand o sa vrea dani sa mearga in loc sa fac pe printesa o sa merg cu el, o sa-l ascult pe serban povestindu-mi despre cum nu-si recunoaste mainile si despre cainele care il bantuie si-l musca pe dinauntru si o sa stiu ce sa-i spun, pentru ca o sa ma gandesc si la asta, o sa vorbesc cu diana si o sa-i spun ca in loc sa impartim camera la spitalul de nebuni cum ramasese ieri o sa adoptam o nebunie cuminte si o sa traim in libertate si o sa-i spun maica-mii iar ca sunt mai puternica decat ea oricum si sa stea linistita si o s-o sun pe dana sa vad ce face indiferent cat de stresata si obosita sunt si si si si

si o sa raman toata vara in bucuresti sa-mi termin lucrarea si o sa contemplu in continuare pe cer printre norisorii care abia se mai tin de-atata soare titlul pe care mi l-am fixat deja pentru urmatorul volum (despre care stiu acum atat de putine :D ) si care ramane secret deocamdata si care asa de pretioasa ma face sa am simt. pretioasa pretioasa.

si pentru ca tot am ajuns la titlu, citesc cartea micilor invazii ( a lui stefan (manasia)) sau mai bine zis o citesc a treia oara si inca nu m-am putut obisnui cu titlul, si e foarte bine ca e asa, ca titlul reuseste intr-un fel sa corupa de fiecare data lectura, dar mai mult despre asta altadata

de fapt sa mai pansam deocamdata cu putin intuneric

lyrics&politics

2008-06-20T03:06:00.000-07:00

these two pictures are so sad I feel like crying. people are not machines. they try to but they are not. so this is nothing like power like beauty like order. this is like pure pain or pure emptiness. while leaving ideologies aside.

although, is this possible?

the girl running

2008-06-19T09:05:00.000-07:00

zhang pen again

era normal sa se intample, asteptam. am fost prea mult timp IN CONTROL. era firesc sa alunece in sange si de-acolo pumnii stransi in somn si in sfarsit mangaierea fina, cand iti scapa printre degete. nu stii ce e, dar simti cum iti scapa printre degete. si mai tarziu, daca ai rabdare, afli: controlul.

nu ma gandesc niciodata la mine ca la genul depresiv. stiu, stiu, pentru cativa dintre voi e amuzant, dar asta e adevarul. nu ma gandesc la mine ca la genul depresiv. si nici genul isteric nu sunt, desi poate sunt totusi o isterica, dar una fara curaj: pastila scoasa repede afara cu degetele varate pe gat, strigatul blocat in creier, scuze in loc de fuga si usi trantite, zambet tamp in loc de revolta etc. e adevarat, nu ma pot abtine sa nu dau drumul la pestii piranha pe raul insa deja sclipind de petrol, dar asta e o dovada de isterie light, domolita, atata timp cat urletul nu insoteste gestul. atata timp cat functioneaza grija pentru celalat indiferent cine ar fi el. sunt o isterica civilizata, o catelusa parfumata. latru subtire, melodios si in general nu la ore nepotrivite.

dar probabil deja plictisesc, pentru ca de fapt am promis povesti si nu fac decat sa mazgalesc peretele blogului in nuante de galben. o mie si inca o mie de nuante de galben. nici macar eu nu am rabdare sa ma ascult. tocmai pentru ca nu sunt genul depresiv. nu sunt.

si in acelasi timp nu mai am rabdare sa ascult pe nimeni. cateva secunde si gata. incepe furia sa se alerge singura pe culoarele si-asa imbacsite de electricitate ale creierului. si stiu deja foarte bine ce urmeaza.

bateria la incarcat, somn, izolare, fructe si suc de morcovi, plimbari noaptea tarziu cand nu ma vad si nu ma vede nimeni si senzatia de sufocare dispare si ramane numai oboseala si dispare si oboseala si o iau de la capat. o sa ascult pe toata lumea si pe mine n-o sa ma ascult si n-o sa ma asculte nimeni pentru ca sunt asa de IN CONTROL.

cum nu vreau insa sa impovarez pe nimeni, subliniez ca totul e pe cale sa se rezolve. mixez 14 ore pe zi lyrics with politics, asa ca am cu ce sa-mi tin creierul ocupat, ma decuplez imediat cu incapatanare de la orice tensiune vine din afara si nu e deloc greu pentru ca nu vorbesc cu nimeni. dar pentru ca sunt totusi o isterica, chiar asa light, probabil n-o sa am rabdare sa stau in afara lumii pana imi revin pe deplin, pana la capacitatea maxima care-ti permite sa suporti, orice isterie, a oricui, oricat de mult timp are celalalt (care nu ma exlcude) nevoie. ma straduiesc sa fiu foarte egoista zilele astea si sper sa pot sa fiu si daca nu pot eu ajutati-ma

balerina din cutiuta muzicala

2008-06-12T04:38:00.000-07:00

ok am fost full si dupa a urmat iarasi un scurcircuit si acum sunt din nou charging :)

va mai dura numai putin si am sa scriu un post lung f lung cu o poveste f ff lunga

deocamdata scriu cateva randuri pentru diana, care a probat o rochie minunata si care-i venea minunat dar pe care nu si-a putut-o permite si dupa s-a intristat rau de tot, in timp ce eu am primit cadou o rochie de printesa, dar care vine pe mine oribil ca pe un copil retard asa vine de oribil

si o sa-i dau ei rochia mea si o sa fie totul perfect :):)

si mai scriu pentru altcineva, pentru ca am promis ca-i mai scriu si nu i-am mai scris, pt ca intre timp m-am lupt sa fiu eu ok. sa ma invart senina ca balerina din cutiuta muzicala.

si stiu ca pot si sunt si o sa fiu ok pt toate printesele :) si toate printelese or sa fie ok

imi pare rau ca sunt obosita si nu pot sa pun un post mai frumos asa cum mi-as fi dorit

charging

2008-06-10T05:43:00.000-07:00

romano vitali

sunt inca bagata in priza, la incarcat , dar imediat ce intra destul curent si incepe sa treaca suficienta energie prin circuite revin

deocamdata ceva frumos :)

jukebox

2008-05-26T00:42:00.000-07:00

throw the money put the coin in my head i'm a jukebox i like to mix things in my head till it becomes translucent look at me now look at me now look at me now : P

trebuie sa ma gandesc la lucruri. toti trebuie sa ne gandim la lucruri, dar eu trebuie sa ma gandesc la lucruri. am zis ca aman. ca am sa fac asta peste cateva luni, dar lucrurile nu stau acolo deasupra nu plutesc deasupra nu raman suspendate. imi cad ca banutii in cap. si nu e timpul sa mixez asta acum nu nu. si m-am gandit ca poate de fapt o sa fie mai rau asa. peste cateva luni o sa am deja 29. si presiunea o sa apese si o sa apese si o sa apese fiindca eu vreau TOT si fiindca TOT nu exista. dar poate atunci am sa fiu atat de obosita de restul incat am sa dorm asa de mult asa de mult incat lumina o sa se stranga fix atat cat trebuie in jurul meu si multe dintre lucruri au sa ramana in intuneric. o sa le pipai cu varfurile degetelor si atat

o sa fie concert vive la fete si nu pot sa merg iar, si o sa fie bestival, care acum se numeste bestfest si la care ma duc singur, si iar mi-am amintit de cypress hill ( si ziceam ca m-am vindecat de toate nostalgiile dar nu e adevarat) si de cum as vrea sa desprind si sa arunc versurile de la piesa asta si de la piesa asta. n-ar fi fost frumos?

si probabil o sa merg si la metallica pt asta si pt asta si tot pt Nostalgia de fapt sa verific lucruri. si in rest n-am sa merg nicaieri pana la toamna, pentru ca trebui sa stau la comp si sa scriu (nu poezii nu nu ar fi fost frumos foarte frumos dar nu) si in rest o sa ma uit la filme pentru ca am vazut iarasi filme dar nu am chef deocamdata sa zic ceva. si in rest am sa-mi cumpar rochite si o sa-mi tund parul cum mai creste putin. si o sa dorm in fiecare weekend la pranz cu muzica data f tare ca sa nu mi amorteasca creierul de tot. si o sa mananc multe cirese si mere si mai tarziu struguri. si si si

touch me i'm sick

2008-05-21T06:54:00.000-07:00

sunt zile in care ma simt murdara. cam asa cum ma simteam cand eram mica si eram certata ca am fata plina de praf si genunchii si rochita patate de iarba. asta in timp ce prietena mea (pentru ca o singura fetita mai exista pe o raza de multi ani lumina) era un exemplu de curatenie. umbla mereu in papuci cu picioarele curate si se purta in general ca o domnisoara.
ieri m-am simtit murdara. diferenta e ca de data asta nu s-a vazut si ca nici nu m-a certat nimeni. mi-am razuit singura tarziu cu lama jegul de pe creier si ochii s-au limpezit si s-au incalzit. micile pete monstruoase, bulinele efervescente de pe trup se spalasera deja in timpul celor cativa kilometri de alergare in jurul parcului. uita-te acum la mine uita-te acum la mine uita-te acum la mine : P
nu m-am purtat f urat ieri sau mai bine zis m-am abtinut sa nu ma port urat, mi-am inghesuit grimasa in gura cu toate degetele, m-am chinuit s-o ascund sub limba. si totusi un colt din esarfa ei si-a facut loc pe la coltul zambetului de fotografie. si rautatea a marait de cateva ori pe langa zidurile atent construite ale frazelor
stiti bine ce incerc sa fac asa ca nu mai insist

am primit pe mess de la cineva (de la un ozn mai exact) o gluma idioata. suna cam asa: conversatie intre doi emo: ce mesteci acolo? o guma? ce fel de guma, orbit? nu, gillette
cineva a trimis gluma asta la toata lista si s-a simtit mai implinit. nu-i asa ca te-ai simtit mai implinit?
ne place foarte mult isteria. isteria e buna. isteria ne scoate din kkt. din ala in care zacem cand luam pozitia ganditorului cu capul in maini si coatele sprijinte pe genunchi.
sorry dar the emo nu se vor sinucide pe capete. sorry dar emo nu se vor aseza intr-un sir indian nesfarsit si nu se vor lovi unul pe altul fatal cu bretonul in ceafa ca piesele de domino. sorry dar nici cei care se autodistrug si nici sinucigasii si nici criminaliiinserie si nici politicienii si nici nimeni nu se ridica singur pe soclul de "idol." si nici nu se da jos singur.

aici mai multe despre otaku
atat pentru azi.